Există o ipoteză populară conform căreia oamenii de „emisferă dreaptă” sunt mai creativi, în timp ce oamenii de „emisferă stângă” sunt mai analitici şi logici. Demonstraţii adunate în urma a peste 1000 scanări prin RMN ale creierului nu au găsit nici o dovadă că oamenii sunt de „emisferă dreaptă” sau de „emisferă stângă”.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Oamenii sunt de obicei în starea lor cea mai rea după un somn de noapte nereuşit, dar ce consecinţe are acest lucru asupra relaţiilor lor intime? Un nou studiu a constatat cum chiar şi o singură noapte albă poate deteriora surprinzător relaţia (Gordon & Chen, 2013). În cadrul unui studiu, 78 cupluri au fost observate de-a lungul a două săptămâni.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
În ultimele decenii, oamenii de ştiinţă au fost fascinaţi de ”teoria creierului social” – ideea că anumite animale au dezvoltat creiere mari şi puternice pentru a face faţă complexității vieţii sociale. O nouă simulare computerizată ne-a arătat acum că această afirmaţie este cel mai probabil corectă. Creierul nostru bulbos are nevoie de multă energie pentru a funcţiona. Vreau să spun, de foarte multă energie.
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Oamenii chiar îşi fac multe griji cu privire la pornografie. Ne uităm la prea multă pornografie? Creează ea dependenţi de sex? Cum ar arăta o parodie pornografică a Urzelii tronurilor?
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez
Un grup de cercetători de la University of Zürich, neuroeconomiştii Christian C. Ruff, Giuseppe Ugazio şi Ernst Fehr, au reuşit să descopere o zonă din creier care controlează conformarea la normele sociale, şi anume laterala dreaptă a cortexului prefrontal.
- Detalii
- Scris de: Alina Turcescu
Efectul Florida este unul dintre cele mai timpurii şi puternice exemple de ”priming”. Priming-ul înseamnă, în termeni psihologici, folosirea factorilor de fundal pentru a-i induce cuiva o stare psihologică ce-i afectează acţiunile, fără ca persoana să fie conştientă de asta.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Vă voi spune de la început că nu îmi place guma de mestecat. Ştiu că studiile au arătat că mestecatul de gumă poate reduce stricarea dinţilor, ajută în controlul greutăţii şi chiar reduce stresul, dar eu nu sunt convins. Şi asta nu pentru că sunt îngrijorat în legătură cu ”substanţele cancerigene, derivaţii de petrol, ingredientele fluide parfumate sau chimicalele ce cauzează diaree sau tulbură sistemul nostru digestiv”.
- Detalii
- Scris de: Joe Schwarcz
Tulburarea bipolară este o tulburare severă de dispoziţie, caracterizată prin schimbări imprevizibile şi dramatice ale stării de de spirit între maximele mâniei şi minimele depresiei. Aceste episoade alternează cu perioade de "dispoziţie normală", numită eutimia. Cercetările anterioare au evidenţiat în mod clar că circuitele emoţionale ale creierului sunt perturbate la persoanele diagnosticate cu tulburare bipolară.
- Detalii
- Scris de: MedicalXpress
O amintire falsă este pentru posesorul ei ca o amintire a unei experienţe reale, dar de fapt ea reprezintă o construcţie a minţii. Amintirile false sunt prolifice, deoarece procesul de memorare este un proces inerent activ şi reconstructiv.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Ideea conform căreia o activitate complexă poate apărea, într-un mod spontan, din manifestarea mai multor interacţiuni simple, există într-o mare varietate de domenii, precum în economie, în mediul online şi în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană. Dar, probabil, cel mai bun exemplu îl reprezintă creierul, locul în care activitatea aleatorie a mii de neuroni generează, în mod spontan, o stare coerentă de comunicare colectivă care stă la baza tuturor funcţiilor creierului.
- Detalii
- Scris de: Lisa Zyga
Având în vedere dezvoltarea rapidă a neuroştiinţei, două cărţi demonstrează riscurile încrederii prea mari sau prea mici în capacitatea scanărilor cerebrale de a surprinde natura umană – comportamentul nostru înseamnă mult mai mult decât activitate cerebrală. Niciun detaliu din experienţa umană nu se află în siguranţă.
- Detalii
- Scris de: David Robson
Există un consens etic în medicină care spune că nu este corect să dai pacienţilor cu boli fizice speranţe false. Dar cum rămâne cu cei cu probleme de sănătate mintală? Ar putea rezerva de optimism nerealist să fie o parte vitală a tratamentului lor? Sau ar servi asta doar la prelungirea suferinţei lor?
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Îmi cer scuze, îmi dau seama că formularea din titlu a fost cam aiurea şi nu chiar corectă gramatical, dar pot spune în apărarea mea că am cel mai prost simţ al ritmului de pe planetă (serios, întrebaţi pe oricine m-a văzut vreodată dansând... dacă astfel de oameni ar exista, pentru că eu nu dansez absolut niciodată).
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
Confirmând o bănuială susţinută de mulţi oameni de ştiinţă dedicaţi din întreaga lume, şi anume că nicio însuşire a lumii care ne înconjoară sau a lumii dinlăuntrul nostru nu ar trebui să rămână neanalizată, doi cercetători au testat şi au dovedit faptul că oamenii sunt cu adevărat capabili să roşească şi atunci când se află într-o cameră întunecată.
- Detalii
- Scris de: Bob Yirka
O barieră a fost depăşită în 2005, când medicamentele antidepresive au devenit clasa de medicamente cea mai frecvent prescrisă în SUA. În Anglia, folosirea antidepresivelor a atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, 50 de milioane de prescripţii medicale fiind eliberate anul trecute.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett