Există o scenă în filmul de comedie "The World's End", 2013, în care un grup de persoane de vârstă mijlocie, vechi prieteni de şcoală fac un nostalgic tur al barurilor, dar unul dintre ei, Andy Knightly, insistă să se abţină de la alcool. „Nu am mai consumat alcool de şaisprezece ani, Gary”, îi spune el beţivului Gary King, capul răutăţilor. „Atunci, probabil ţi-e sete”, replică el.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Este binecunoscut faptul că religia poate ajuta credincioşii să facă faţă stresului şi anxietăţii, oferindu-le un plan şi un control în vremuri de incertitudine. În prezent se pare că "a crede" în ştiinţă şi o concepţie raţionalistă ar putea face acelaşi lucru şi în cazul celor care nu sunt credincioşi.
- Detalii
- Scris de: Michael Bond
Există o boală numită memorie autobiografică superioară, care face ca oamenii să-şi poată aminti fiecare detaliu al unor lucruri pe care le-au făcut cu ani în urmă. Într-un fel, aceşti oameni au cea mai bună memorie de pe Pământ. Şi totuşi, suferă şi ei de sindromul amintirilor false, la fel ca noi ceilalţi.
- Detalii
- Scris de: Annalee Newitz
Deci te-ai uitat la fiecare episod din ”Lie to me”, ai citit toate articolele din univers despre modul în care se poate depista un zâmbet fals şi ai devenit al naibii de bun la detectarea acestor mişcări faciale trecătoare şi involuntare numite microexpresii. Eşti gata să faci pariu pe orice că ai putea depista un mincinos doar „citind” indiciile „scrise” pe feţişoara lui de mincinos prost. Doar că nu-i aşa. Nu poţi.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez
Te uiţi liniştit prin albumul de pe Facebook al prietenului tău, când dai dintr-o dată peste o poză cu tine sau, mai degrabă, peste o variantă uşor mai neatrăgătoare de-a ta. ”Adevăratul” tu pare să fi fost răpit şi înlocuit cu o copie de mâna a doua. "Ce se întâmplă?", te întrebi. Chiar aşa arăt? Da. Aşa arăţi.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez
Aproximativ 50% dintre caucazienii au varianta genei ADRA2b. Potrivit unui nou studiu publicat în Psychological Science (Todd şi colaboratorii, 2013) unele persoane sunt predispuse genetic să identifice evenimentele negative automat. O genă numită ADRA2b pare să îi facă pe oameni să acorde o atenţie specială evenimentelor ce stârnesc emoţii negative.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Conform unui nou studiu, există o legătură între sărăcia şi stresul din copilărie şi problemele de reglare a emoţiilor la maturitate. Acest lucru nu poate fi îndulcit: să creşti în condiţii relativ sărace este rău pentru tine. Copiii din familiile mai puţin bogate sunt, în medie, mai predispuşi să sufere atât boli fizice, cât şi boli psihice, mai târziu în viaţă. Acest lucru este puţin probabil o surpriză, dar este un mister modul exact în care sărăcia influenţează problemele psihologice.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Uitaţi de nopţile nedormite şi de neglijenţa conjugală. Taţii din ziua de azi se consideră excepţionali. Descoperirea a fost realizată în cadrul unu studiu realizat de Alicia Cast şi colegii ei. Acest studiu a înrolat 182 de cupluri heterosexuale. Cuplurile au fost chestionate de trei ori, mai exact imediat după ce s-au căsătorit, un an mai târziu şi încă odată, un an după aceea.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Teoria hidraulică a emoţiilor este o metaforă înşelătoare. După ce treci printr-o experienţă traumatică, ”simţul comun” spune că ”eliberarea” sau ”deschiderea capacului unei oale în clocot” prin aceea că vorbeşti despre ce s-a întâmplat te ajută să te protejezi împotriva unor viitoare probleme psihologice. Dar chiar este adevărat?
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Există un mit periculos conform căruia femeile nu sunt la fel de bune la matematică precum bărbaţii. Şi, în mod tulburător, faptul de a le aminti femeilor de acest stereotip chiar înainte de a da un test de matematică are un efect negativ asupra performanţelor lor. Şi atunci ce s-ar întâmpla dacă o femeie s-ar putea preface că este altcineva în timp ce dă testul?
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Fie că vorbim de filme sau de viaţa reală, nu prea ne pare rău pentru personajele negative. Însă, în mod ciudat, şi chiar puţin tulburător, empatizăm adesea mai mult cu durerea pe care o simt aceştia. Un nou studiu oferă un potenţial răspuns pentru acest fenomen uimitor; şi ar putea avea legătură cu faptul că vrem să ne păstrăm duşmanii aproape.
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Dacă îţi doreşti ca oamenii să te considere demn de încredere, încearcă să-ţi ceri scuze pentru situaţiile pe care nu le poţi controla, cum ar fi ploaia sau întârzierile mijloacelor de transport. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Harvard Business School şi Wharton School, University of Pennsylvania.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Până la vârsta de şapte ani, copiii din întreaga lume prezintă niveluri similare de generozitate, aşa cum s-a descoperit prin alegerile proprii făcute într-un simplu joc economic. Descoperirea vine datorită lui Bailey House şi colegilor lui care au testat 326 de copii cu vârsta cuprinsă între trei şi paisprezece ani din şase grupuri culturale diferite: orăşeni Americani din Los Angeles, horticultori Shuar din Ecuador, horticultori şi vânători marini Fijieni din Insula Yasawa, vânători-culegători Akas din Republica Centrală Africană, păstori, horticultori Himbas din Namibia şi vânători-culegători Martus din Australia.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Conform cercetărilor publicate online în Proceedings of the National Academy of Sciences, sărăcia din perioada copilăriei şi stresul cronic pot determina probleme ale reglării emoţiilor ca adult.
- Detalii
- Scris de: Sherri Mcginnis González
Probabil nu atât de uşor pe cât crezi; dar să stabileşti când cineva doar se preface este, de asemenea, deosebit de dificil. Într-un material fascinant realizat pentru BBC News, Sam Judah analizează exemple recente de oameni care s-au prefăcut că au boli mintale – fie pentru a scăpa de răspundere pentru crimele atroce comise, fie pentru a demonstra natura mult prea ”poroasă” a ospiciilor.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez