Cunoașterea a două limbi străine în loc de una se dovedește benefică pentru copiii de grădiniță, întrucât acest lucru conduce la dezvoltarea unui control superior al impulsurilor – capacitatea de a opri o reacție impulsivă și de a alege un răspuns mai adecvat situației.
Această idee nu reprezintă o noutate, dar studiul realizat de o Universitate din Oregon a utilizat o abordare longitudinală în analizarea ipotezei avantajului bilingv, care sugerează că solicitările asociate cu gestionarea a două limbi străine oferă avantaje cognitive care depășesc domeniul lingvistic.
Studiul a fost publicat în revista Developmental Science.
Cercetătorii au dezvoltat un studiu prin care pe parcursul unei perioade de 18 luni au studiat un număr de 1.146 de copiii din programul Head Start, analizând capacitatea acestora de a-și controla impulsurile la vârsta de 4 ani. Copiii au fost împărțiți în 3 grupuri în funcție de competențele lor lingvistice: cei care vorbeau doar engleză, cei care vorbeau spaniolă și engleză și cei care vorbeau doar spaniolă la începutul studiului și care la evaluarea ulterioară vorbeau fluent atât spaniolă, cât și engleză.
„La începutul studiului, copiii din grupul celor care vorbeau deja 2 limbi străine au obținut un scor mai ridicat la testul privind controlul impulsurilor, comparativ cu celelalte 2 grupuri”, a spus conducătorul studiului, Jimena Santillan, doctorand în psihologie la Universitatea din Oregon, la momentul desfășurării studiului.
Evaluările ulterioare au avut loc la 6 luni și la 18 luni. Controlul impulsurilor a fost evaluat pe baza unui sarcini de lovire a creionului. Atunci când experimentatorul lovea cu creionul de birou o dată, copiii trebuiau să lovească de 2 ori și invers. Astfel, copiii reușeau să își controleze impulsul de a imita ceea ce făcea experimentatorul și să facă exact opusul.
În perioada analizată, atât grupul de copiii bilingvi, cât și grupul de tranziție de la monolingv spre bilingv au arătat un control mult mai rapid decât grupul copiilor care vorbeau numai limba engleză.
„Funcția de conducere și de control a impulsurilor reprezintă abilitățile cheie în obținerea succesului academic și a unei sănătăți pozitive, precum și atingerii unei bunăstări pe parcursul vieții”, susține coautorul studiului, Atika Khurana, profesor la Departamentul de Consiliere Psihologică și Servicii Umane și cercetător la Institutul Științific de Prevenție din cadrul Universității din Oregon.
Tot ea susține că „capacitatea de control a impulsurilor se dezvoltă rapid în primii ani de grădiniță”. „Copiii cu un nivel ridicat de control a impulsurilor sunt mai atenți, capabili să respecte instrucțiuni și să întreprindă mai multe activități în același timp”. Acest studiu ne arată cum poate mediul să ne influențeze dezvoltarea controlului impulsurilor încă de la vârste fragede.
Copiii din cadrul acestui studiu provin din familii cu un nivel socio-economic scăzut, corespunzător copiilor din programul Head Start. Acești copiii fac parte dintr-un grup care înregistrează rezultate scăzute în materie de abilități de ocupare a unor funcții de conducere. Cu ajutorul acestei populații cercetătorii au reușit să compare elevi care proveneau din medii socio-economice similare, dar care dețineau cunoștințe lingvistice diferite.
Cercetătorii au putut de asemenea să ia în considerare și alte variabile care puteau fi asociate cu capacitatea de control a impulsurilor, precum vârsta copilului și practicile parentale. Conceptul studiului a permis cercetătorilor să se concentreze pe efectele experienței bilingve asupra capacității de control a impulsurilor pe parcursul anilor de grădiniță.
Studii anterioare au analizat efectele bilingvismului asupra capacității de control al impulsurilor, dar concentrându-se pe un anumit moment în timp sau pe un anumit eveniment și au luat în considerare un număr redus de participanți din clasa de mijloc, susține Santillán, care în prezent este director de cercetare la Centrul privind Dezvoltarea Copilului din cadrul Universității Harvard.
„Multe studii au încercat să analizeze ipoteza avantajelor pe care le prezintă bilingvismul”, susține ea.
„Cu toate acestea, rezultatele nu au fost concludente. În mare parte datorită dificultății de a stabili în mod aleatoriu participanți care să fie bilingvi sau monolingvi, aspect care ar conduce la modelul de cercetare ideal.”
Abordarea longitudinală a permis cercetătorilor să identifice modul în care controlul impulsurilor s-a modificat în timp la copiii care învățau două limbi străine în aceeași perioadă de timp, precum și la copiii care deja vorbeau două limbi sau a celor care au rămas monolingvi.
„Acest lucru ne-a ajutat să înțelegem mai îndeaproape dinamica naturii de dezvoltare a bilingvismului și a controlului stimulilor, ambele suferind modificări în timp și să excludem alte posibile explicații pentru diferențele observate între grupuri” a explicat ea.
Dna. Santillán susține că este important să ne concentrăm pe un număr de copiii care prezintă riscul de a nu dezvolta abilități de control al stimulilor în aceeași ritm cu colegii lor care au un statut socio-economic mai ridicat datorită dorinței de a identifica factori care ar putea proteja astfel de copiii de aceste rezultate negative.
„Am reușit să demonstrăm că bilingvismul poate constitui un factor protector care ajută copiii să dezvolte aceste abilități cognitive”, susține Santillán. „Dacă mai multe studii ne vor susține rezultatele, descoperirile noastre ar putea influența politici privind educația bilingvă și ar putea încuraja familiile să își învețe copiii două limbi străine.”
Imagine: flickr.com, Licensed under CC-BY 2.0
Traducere de Georgiana MC după Bilingual-preschoolers-stronger-inhibitory
