În mod obişnuit, cu cât un arbore este mai înalt, cu atât frunzele sale sunt mai mici. Explicaţia matematică pentru acest fenomen se pare că fixează o limită de înălţime până la care aceştia pot creşte. De aceea, nici cele mai înalte exemplare de sequoia nu depăşesc 115 metri înălţime.
- Detalii
- de: New Scientist
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Spirala cvadruplă, în care sunt răsucite patru catene ADN, fusese creată în laborator, dar era privită ca o curiozitate, având în vedere faptul că nu există nicio dovadă că ar exista în natură. Acum, acest tip de spirală a fost descoperit în celule canceroase umane.
- Detalii
- de: Andy Coghlan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În acelaşi timp în care Statele Unite are de luptat cu “stânca fiscală” a reducerilor masive de cheltuieli, o problemă majoră creşte masiv costurile cu sănătatea. Foarte sus pe lista acestor costuri este terapia pentru cancer, cu medicamente şi proceduri scumpe.
- Detalii
- de: Paul Davies
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În timpul diviziunii celulare membrana care înconjoară nucleul este scindată ducând la formarea celor două celule fiice. Părerile cercetătorilor vizavi de mecanismul precis care stă la baza reformării membranei au fost contradictorii.
- Detalii
- de: Nic Fleming
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii de la Imperial College London au demonstrat, în cadrul unui experiment in vitro cu diferite tipuri de bacterii, că adaptabilitatea la medii noi este influenţată de interacţiunile specifice dintre participanţi. Se poate transfera această concluzie la om?
- Detalii
- de: Monica Abrudan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii care au examinat modul în care hormonul iasmonic acţionează pentru a proteja plantele şi pentru a susţine creşterea lor au relevat modul în care un inhibitor al transcripţiei căii de semnalizare a acidului iasmonic ajunge la nivelul nucleului celulei vegetale.
- Detalii
- de: UT Arlington via Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nu doar oamenii au o slăbiciune pentru ţigări. Păsările din mediul urban îşi căptuşesc adesea cuiburile cu chiştoace, pentru a le proteja. Spre deosebire de impactul asupra oamenilor, în cazul păsărilor ţigările par să aibă un efect benefic: reduc numărul de paraziţi din cuiburi.
- Detalii
- de: Joanna Carver
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Majoritatea florilor nu îşi doresc să aibă în preajmă furnici pisăloage care să alunge posibilii agenţi polenizatori. S-a constatat că nu este şi cazul florilor din specia Singapore rhododendron, prima floare care recrutează furnici care să îi pună pe fugă pe polenizatorii neperformanţi.
- Detalii
- de: New Scientist
- Ştiri ştiinţă. Biologie
ADN-ul, cea mai faimoasă spirală... Pentru prima dată un microscop electronic a surprins faimosul model al spiralei duble identificate de cuplul Watson-Crick în toată splendoarea sa, prin fotografierea filamentelor de ADN aşezate pe un "pat" de siliciu.
- Detalii
- de: Roland Pease
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un nou studiu sugerează că cimpanzeii şi urangutanii pot trece printr-o criză a vârstei mijlocii la fel ca şi oamenii. Această descoperire este prezentată într-o lucrare nouă, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences a SUA.
- Detalii
- de: University of Warwick via Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În încercarea de a salva speciile aflate pe cale de dispariţie, oamenii de ştiinţă din Brazilia şi-au propus să încerce clonarea a opt animale care sunt pe cale de dispariţie, printre care se numără şi jaguarii, şi lupii cu coamă. Mai multe detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Andy Coghlan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Se numeşte Illacme plenipes şi este considerat animalul cu cele mai multe picioare descoperit vreodată. Habitatul său este reprezentat de o arie foarte mică de pădure de stejari de lângă Silicon Valley din California. Detalii despre acest miriapod, în continuare.
- Detalii
- de: Michael Marshall
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O echipă de chimişti de la MIT a inventat o tehnică nouă de etichetare a proteinelor, care permite o vizualizare de înaltă rezoluţie a moleculelor din interiorul celulelor. Eticheta folosită este un echivalent pentru microscopia electronică al proteinei verzi fluorescente.
- Detalii
- de: Anne Trafton
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Într-un nou studiu, oamenii de ştiinţă de la University at Buffalo descriu rolul pe care îl joacă o proteină numită FTIIB în a ajuta celulele să-şi repare leziunile din ADN, o funcţie foarte importantă în prevenirea apariţiei tumorilor. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Medical Xpress
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Delfinii dorm doar cu o jumătate a creierului la un moment dat şi potrivit noilor cercetări publicate în 17 octombrie în revista cu acces liber PLOS ONE, această însuşire le permite să rămână alerţi în mod constant pentru cel puţin 15 zile la rând.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
