Există un consens larg răspândit în ceea ce priveşte asocierea consumului regulat de fructe şi legume cu reducerea riscului de a dezvolta cancer. Dovezile provin atât din studiile de cohortă, cât şi din studii caz-control. În cele ce urmează, detalii pe această temă...
- Detalii
- de: OSS Blogs
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Lumea subterană a botanicii este o reţea socială marcată de alianţe puternice şi de nepotism. Decodificarea mesajelor lumii plantelor ar putea duce la o schimbare radicală în viaţa fermelor şi a pădurilor. În fiecare toamnă roiuri de molii cenuşii prăfoase devorează pădurile de mesteacăn de pe versanţii nordici ai munţilor din Scandinavia, depunându-şi ouăle pe rămurele, astfel încât în primăvara următoare noile larve care eclozează se pot ospăta din frunzele tinere, proaspăt înmugurite. Pare a fi o bătălie pe care copacii, fără un sistem natural de apărare, sunt condamnaţi să o piardă, dar unii dintre ei au totuşi o armă secretă. Aceştia se aliază cu o plantă vecină, un fel de rododendron, de la care împrumută efluvii de substanţe insecticide volatile, ca pe un fel de camuflaj olfactiv. „O astfel de interacţiune nu a mai fost observată pe teren până în momentul de faţă”, a spus Jarmo Holopainen de la Universitatea Finlandei de Est din Kuopio, cel care a descoperit acest fenomen. Studiul său demonstrează relaţia neaşteptat de complexă dintre plante.
- Detalii
- de: Ferris Jabr
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un virus straniu, recent descoperit, se află, se pare, în spatele unei boli misterioase cunoscută de secole. Studiile confirmă faptul că şi caii pot suferi de hepatită. Una dintre cele mai des întâlnite forme ale acesteia se numeşte boala Theilers.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Stimularea sistemului imunitar ar putea să ne protejeze împotriva atacului unui virus ucigaş recent. Coronavirusul care a apărut în Orientul Mijlociu anul trecut este bine adaptat pentru a infecta oamenii. A şasea victimă a acestuia s-a stins din viaţă în februarie.
- Detalii
- de: NewScientist
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Biologii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) au constatat că scindarea alternativă a ARN (acid ribonucleic) configurează noi căi de comunicaţie în ţesuturi şi poate contribui adesea la apariţia diferenţelor dintre specii.
- Detalii
- de: Anne Trafton
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Sistemul imun al adulţilor sănătoşi îşi "aminteşte" de germeni la care organismul nu a fost expus niciodată. Aceasta este noua teorie pe care un grup de cercetători de la Stanford University School au avansat-o recent. Iată pe ce se bazează concluzia acestora.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Porumbeii călători sunt de obicei navigatori extrem de eficienţi, însă, în cazuri rare, lucrurile merg extrem de prost. Astfel de situaţii au fost observate de mai multă vreme, dar până de curând nu fusese găsită o explicaţie mulţumitoare a fenomenului.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Totul s-a declanşat atunci când ceva a început să se descompună. În urmă cu peste 3,5 miliarde ani, undeva pe Pământ o bulă de grăsime s-ar fi descompus spontan în părţi mai mici, ducând astfel la apariţia capacităţii de automultiplicare.
- Detalii
- de: Michael Marshall
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Virusurile și gazdele lor sunt într-o continuă stare de război evoluționist. Organismele gazdă încearcă să găsească moduri de a scăpa de intrușii lor parazitari, în timp ce virusurile apelează la contramăsuri pentru a evita respingerea.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Inginerii MIT au creat circuite genetice în celule bacteriene, care nu numai că îndeplinesc funcţii logice, dar îşi amintesc, de asemenea, şi rezultatele, care sunt codificate în ADN-ul celulei şi transmise mai departe pentru zeci de generaţii.
- Detalii
- de: Anne Trafton
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Asemeni oamenilor care posedă gama lor de microbi care îi ajută în toate privinţele, începând de la răspunsuri imune până la nutriţie, plantele se bazează pe o gamă largă de bacterii sau fungi pentru a-şi menţine sănătatea şi pentru a se apăra.
- Detalii
- de: Amy Coombs
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O celulă canceroasă obişnuită prezintă mii de mutaţii răspândite în tot genomul său şi sute de gene mutant. Cu toate acestea, numai câteva dintre aceste gene, cunoscute sub numele de gene driver, sunt responsabile pentru caracteristici precum creşterea necontrolată.
- Detalii
- de: Anne Trafton
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Pentru prima dată s-a putut observa că gene dezactivate chimic ca rezultat al stresului au rămas astfel în ovule şi în spermă, deci efectul este transmis generaţiilor ulterioare. Descoperirea este bazată pe scanările de ADN din ovulele şi sperma şoarecilor.
- Detalii
- de: Andy Coghlan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Zaharurile sunt necesare pentru a ne furniza energie și, în cantități moderate, ele contribuie la starea noastră de bine. Niveluri ridicate constante de zaharuri, aşa cum se găsesc la diabetici, ne distrug celulele şi, se pare, cresc probabilitatea de a face cancer.
- Detalii
- de: MedicaXpress
- Ştiri ştiinţă. Biologie
La nivel mondial, multe tulpini ale bacteriei S. aureus, cunoscute pe scară largă ca infecţii cu stafilococ, sunt deja rezistente la toate antibioticele, cu excepţia vancomicinei. Bacteria şi-a mărit rezistenţa la ceea ce odinioară reprezenta cel mai puternic antidot.
- Detalii
- de: UNC via Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
