Recent a avut loc un dialog între doi gânditori originali pe care-i citesc ori urmăresc mereu cu plăcere: Rory Sutherland, vicepreședinte la o companie de publicitate (dar un gânditor original; vezi cartea Alchimie, tradusă și în română) și filozoful sloven Slavoj Žižek (are mai multe cărți traduse în română). Am extras câteva idei mai interesante din această discuție, pe care le puteți citi mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Kondiaronk vorbind cu diplomați capturați, 1688
Louis Armand a fost un baron francez, cu probleme financiare serioase, care a făcut parte din armata franceză și care între 1683 și 1693 și-a desfășurat activitatea în Noua Franța (teritoriu francez din SUA de astăzi). Armand a publicat trei cărți în urma acestei experiențe „americane”. În cea de-a treia, intitulată în original „Les Dialogues curieux entre l’auteur et un sauvage de bon sens qui a voyagé” arată, printre altele, cum se raportează un localnic, un „nobil sălbatic”, printre altele, la încercările de creștinare ale preoților ce însoțeau trupele franceze.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
1.800 de filozofi, cea mai mare parte din America de Nord, Europa, Australia și Noua Zeelandă, au răspuns la o serie de întrebări, desigur, filozofice. Iată ce cred filozofii lumii despre natura minții (materială sau nu), despre liberul-arbitru, despre existența lui Dumnezeu, despre rasă (biologică sau socială), despre scopul filozofiei, natura legilor naturii, sensul vieții, zombi șamd. Sunt în total 40 de întrebări.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Suntem toți consumatori. Iar o industrie uriașă, cea care vinde, orice, vrea să știe cât mai multe despre noi, cum ne comportăm în calitate de cumpărători. Comportamentul consumatorului este un domeniu de confluență al mai multor discipline: psihologie, sociologie, marketing sau economie comportamentală. Recent, tehnologia modernă și progresele din neuroștiințe vin să completeze ceea ce știm despre consumatori.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.
Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Socrate a început practic filosofia occidentală, fiind enervant și chestionând pe toată lumea cu privire la motivul pentru care cred ceea ce cred. Nimeni nu-i putea răspunde foarte bine, așa că au trebuit să inventeze filozofia doar pentru a-l face să tacă. Cea mai notabilă realizare a sa este probabil faptul că el a fost prima persoană care și-a dat seama cum să se simtă superior fără să știe mare lucru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Dalai Lama, citind pe timpul micului dejun
Dalai Lama este, în fapt, un titlu acordat de poporul tibetan celui mai important lider spiritual al școlii „Pălăria Galbenă” a budismului tibetan, cea mai nouă dintre școlile clasice ale budismului tibetan. Al 14-lea și actual Dalai Lama este Tenzin Gyatso, care trăiește ca refugiat în India.
→ Iată care este rutina zilnică a lui Dalai Lama:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Un mod curios de distracție în Londra secolului al XVI-lea se numea „Grădina Ursului”. În primă fază, în fața mulțimilor entuziaste, o maimuță îmbrăcată într-un costum apărea călare.
Apoi apărea o haită de buldogi sau mastini dresați să atace biata maimuță. Calul era atacat de câinii care voiau să ajungă la maimuță, iar maimuța încerca să se țină departe de câini.
Spectacolul ăsta dura o vreme, după care intrau în „arenă” urșii. Apoi, spre încântarea mulțimii, calul, câinii și maimuța (dacă mai era în viață) deveneau victime ale atacului urșilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
