Sunt câteva idei la care revin din când în când. Mi se par importante, dar nu pot stabili cu certitudine că sunt corecte, deși așa cred. Iată despre ce este vorba.


1. Tendințele rasiste sunt congenitale și nu pot eradicate prin educație

Cred că rasismul are la bază tendința naturală de a fi circumspecți față de ce e diferit. Ce e diferit poate oferi surprize, iar o metodă bună de a te proteja este aceea de a te ține deoparte.

Ceea ce spun, știu, scandalos, este că, la baza rasismului stă un mecanism de protecție ce ține de natura umană - frica de necunoscut. În cea mai mare parte a istoriei umane a avut sens să ne temem de grupuri necunoscute. „Ceilalți” ar fi putut să fie violenți, să ne fure resursele sau să vină cu noi boli la care nu eram adaptați.

Altfel, sigur, rasismul este aberant. Dar faptul că și minți luminate precum James Watson (a descoperit structura ADN-ului cu Francis Crick și a primit Premiul Nobel) au alunecat pe panta rasismului, arată, cred, că e un subiect mai complicat de cât parte la prima vedere, în sensul că nu este vorba de o simplă „abordare greșită” ori de „lipsa educației” care ar pute fi corectată prin educația potrivită.

Oricât de bine educați am fi, introduși într-o comunitate totalmente diferită, ar fi dificil să ne comportăm natural, cel puțin în primă instanță, până ne obișnuim și înțelegem „regulile” locului. Imaginează-ți că ai trăi de mâine dimineață într-o comunicate de evrei ultra-ortodocși, o comunitate care favorizează terorismul islamic, o sectă extremistă creștină șamd. Cum te-ai simți? Nu neapărat înfricoșat, dar circumspect, rezervat, cu siguranță. Ca să fie clar, nu e nimic critic în aceste individualizări, ci doar ilustram ideea de diferență.

Prin urmare, dacă ideea e corectă, oricât discurs despre cum suntem la fel am consuma, proximitatea celui pe care-l simțim diferit ne va scoate la iveală, instinctiv, tendința spre a fi rezervați, separați, neîncrezători.

Împotriva rasismului nu există altă măsură decât reglementare strictă în ce privește comportamentul social și aplicare acelor reglementări. Rasismul nu va dispărea niciodată atâta vreme cât vor fi grupuri de oameni care ne par diferiți în mod fundamental.

Pe de altă parte, avem o predispoziție către tribalism. Citește articolul nostru: Ochi albaștri, ochi căprui pentru a vedea cât de repede ne separăm de alții.


2. Nimănui nu-i pasă de alții, ceea ce face orice oroare posibilă

Toate conflictele dintre grupuri de oameni arată asta: suferința celuilalt nu contează pentru cel care o provoacă. Există o perioadă scurtă de ucenicie în oroare, de acomodare cu producerea suferinței, după care crima / tortura devin rutină ori poate chiar sursă de distracție.

Nu ține de educație. Asta este natura umană. Sigur, sunt și excepții, dar asta nu schimbă cu nimic lucrurile.

Pare incredibil pe timp de pace, căci (mai) toți suntem îngroziți de ororile războiului atunci când sunt prezentate artistic în ecranizări diverse. Dar pe timp de război ne adaptăm la noua realitate.

Oricum, studiile din psihologie arată că există o mare diferență între ceea ce credem că am face într-o anume situație și ce am face efectiv. Citiți experimentul obedienței față de autoritate pentru o bună ilustrare a acestei idei.

Prin urmare, n-aș spune că omul e bun sau rău de la natură. E în toate felurile, în funcție de contextul în care e plasat.

Nu, nicio formă de educație nu va schimba natura umană. Cel mai educat popor va trece la barbarie aproape instantaneu, odată apărute circumstanțele. Nu e predicție, ci o constatare care se bazează pe istoria speciei noastre.


3. Un salariu minim universal decent ar schimba fața lumii.
Și ar trebui impusă o limită în ce privește averea personală


Sigur, multe țări nu-și permit un salariu minim universal. Dar multe da. Printre care și România. Da, oricine să aibă un venit garantat lunar. Chiar și deținuții.

Cred că un altfel de salariu universal ar schimba nu doar viața celor mai săraci, dar și a copiilor acestora, care, altfel, sunt condamnați la o viață similară, de sărăcie, marginalizare și, în multe cazuri, infracționalitate.

Pe de altă parte, nimeni nu ar trebui să poată avea o avere peste o anumită limită. Cum ar fi 100 milioane de dolari. Orice este peste, să treacă în folosul public.


4. Viața există în nenumărate locuri în univers

Am mai scris de câteva ori, în diverse articole, despre acest lucru. Dacă viața a apărut pe Terra în mod natural (și nu prea avem motive să credem altfel), atunci viața a apărut și pe alte planete cu condiții similare. În plus, cel mai probabil, viața se dezvoltă peste tot după tipare similare. Nu putem fi siguri că în mod obligatoriu viața evoluează spre a produce și ființe similare omului, dar este o ipoteză pe care trebuie să o luăm în seamă.

Deși nu am identificat ființe extraterestre până acum, este greu de crezut că acestea nu există. Distanțele din spațiu sunt enorme. Aceste distanțe sunt cu certitudine o barieră împotriva identificării altor civilizații de către om, dar și a omului de către alte civilizații.


5. Nu vom afla niciodată dacă avem sau nu liber-arbitru, pentru că nu avem mintea potrivită pentru asta

Modul în care gândim, logica umană, este liniară, bazată pe cauză și efect. Atunci când explicăm ceva, încercăm să vedem ce anume a produs un anumit efect. Pare natural.

Dar liberul-arbitru este în alt registru, necesitând un alt timp de minte. Liberul-arbitru, prin definiție, este lipsa determinismului, lipsa lanțului cauză-efect. Dar asta nu se poate gândi...

O idee simplă, care ucide un întreg domeniu de cercetare.

Am detaliat această idee într-un articol recent. Despre limitele minții umane am scris un articol aici.


6. Ar trebui să existe competiții sportive în care nicio substanță să nu fie interzisă

Astăzi există liste cu substanțe interzise pentru fiecare disciplină sportivă. Iar nenumărate alte substanțe sunt folosite. E o competiție între echipe / sportivi în ce privește modalități de folosire a substanțelor interzise, care să potențeze performanța sportivă, fără a fi depistate la controalele specifice.

Ar trebui ca orice sportiv să poată folosi orice dorește. Oricum sportul de performanță presupune un regim extrem pentru organismul uman.

Cei care se încumetă să devină supra-oameni prin utilizarea oricăror substanțe, să o poată face! Și vom vedea astfel și adevăratele limite ale organismului uman.


7. Copiii ar trebui să învețe asiduu în școli despre cum să mănânce, cum să facă sport și cum să gândească

Toate trei sunt un mister în lumea de azi și toate, prin necunoaștere, au un impact dezastruos asupra societății moderne.

Informarea publică este astăzi mai fragmentată și mai ineficientă ca niciodată. Pentru a contracara dezastrul mass-media moderne, este necesar un sistem de educație care să-l instruiască pe om, de tânăr, despre aceste trei aspecte.

În ce privește primele două, știința există, este solidă, ușor de predat și ușor de înțeles. Efectele la nivel societal ar fi pur și simplu enorme: populații mai sănătoase, cu o speranță de viață mai mare, cu o capacitate de muncă mai mare, cu o reducere a nevoilor de îngrijire medicală șamd.

În ce privește al treilea aspect, cum să gândești, este nevoie de o resuscitare a filozofiei, dar nu în forma macabră în care se predă azi, ci într-una axată pe educarea gândirii prin nenumărate exerciții, plecând de la ideile și abordările marilor gânditori. O educație axată, așadar, pe problematizare, nu pe îndoctrinare.

Nu, nu vom avea o lume de filozofi, ci una de oameni cât de cât înzestrați cu capacitatea de a gândi independent.

Rezultatul net va fi, cel mai probabil: o societate mai sănătoasă și mai puțin fragilă în fața dezinformării și prostiei generalizate.


Credit imagine depositphotos.com 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE