În mod greșit credem că mintea umană poate fi modelată oricum ne-am dori. Credem că educația corectă va asigura tipul de om proiectat prin respectivul program educativ. Dar baza, mintea noastră, este diferită de la om la om.

Știm că sunt diferențe mari între oameni sub mai multe aspecte asociate capacităților mentale, cum ar fi, de exemplu, inteligența logico-matematică. Cele mai multe aspecte pe care le numim trăsături de personalitate au o legătură directă cu modul în care gândim; de exemplu, un extrovert extrem va avea un punct de vedere complet diferit de un introvert extrem pe multiple subiecte. Cei doi vor gândi diferit.

De-a lungul timpului am putut observa îndeaproape mai multe persoane, unele chiar din cercul de apropiați, cu o înclinație către teoriile conspirației. Unii au mult umor, sunt inteligenți, educați, dar au și această tendință de neoprit de a crede în aberații.

Această experiență personală, augmentată de lecturi în zona psihologiei, m-au făcut să ajung la concluzia următoare: cei care cred în teorii ale conspirației au o minte diferită din naștere, cu care sunt nevoiți să funcționeze în această lume. Educația nu-i va schimba, căci aici vorbim nu de lipsa informației, ci de incapacitatea de a procesa informația într-o manieră utilă.

Observați ce se întâmplă astăzi: informații despre SARS-CoV-2  sunt disponibile probabil în exces, dar cu toate acestea sunt nenumărați cei care afirmă că acest virus nu există.

Faptul că o minte poate fi astfel structurată, încât favorizează un anumit tip de gândire, nu ar trebuie să ne mire peste măsură. La urma urmelor sunt tot felul de diferențe între noi, oamenii, care-și pun amprenta asupra a ceea ce suntem. Unii, de pildă, sunt daltoniști (incapabili de a distinge una de alta anumite culori, îndeosebi roșul de verde). Tot astfel, unii au o tendință congenitală de a înțelege într-un mod unic realitatea, cum sunt fervenții adepți ai diferitelor teorii ale conspirației.

Iată ce am observat la cei care cred în teorii ale conspirației, ca elemente comune:

1. Nu cred doar în teorii ale conspirației, ci și în alte tipuri de „cunoaștere” stranie. De exemplu, cred în astrologie, în ghicitul în cărți, în soartă șamd.

2. Ca trăsături de personalitate sunt observabile ca având o tărie peste medie: lipsa deschiderii către experiențe noi și neîncrederea în ceilalți (în special în autorități). În plus, nu inspiră o prea mare încredere din partea celorlalți. Au o opinie de sine bună şi se aşteaptă să facă o opinie bună asupra celorlalţi. Nu îi aşteaptă pe alţii să le spună că sunt frumoşi şi deştepţi, pentru că ei deja ştiu asta.

3. Sunt mai degrabă focalizați către propria persoană (mai mult sau mai puțin narcisiști), urmărindu-și propriile interese cu un aplomb în exces, care atrage atenția. Sunt dispuși să înșele și să-i folosească pe alții pentru a-și atinge scopurile proprii.

4. Sunt convinși că dețin adevărul, deși realizează că, de regulă, sunt în minoritate în susținerea unui punct de vedere. În mod ciudat, din observația că reprezintă o minoritate își trag seva, căci acest aspect le conferă superioritatea apartenenței la un grup de „inițiați”; ceilalți se complac în „ce le spune guvernul”, „nu văd realitatea”, pe când ei văd lucrurile așa cum sunt, dincolo de „perdeaua de fum” folosită de autorități ori alte entități interesate.

Cea mai importantă observație din propria experiență este că cei care cred în teorii ale conspirației nu pot fi schimbați. De aceea afirmam mai sus că aceștia dispun de o minte diferită, cu care se nasc. Modul în care funcționează mintea lor nu le lasă prea multe șanse de a fi altfel. Această tendință de a vedea lumea într-un anumit fel reprezintă o particularitate a ființei lor.

Sigur, în acest articol am vorbit despre cazurile extreme, ușor și rapid identificabile. Dar sunt mulți care oscilează: care sunt înclinați către a crede ce nu există, dar au și momente de luciditate, când pun sub semnul întrebării propriile concepții, când au dubii. Sunt nedeciși dacă să creadă versiunea „oficială” ori să inventeze propria versiune de realitate. Varietatea trăsăturilor de personalitate ale omului este infinită.

În plus, trebuie spus că scepticismul este o trăsătură de personalitate sănătoasă în multe cazuri. În niciun caz nu sunt de părere că trebuie luat „de-a gata” tot ce ni se transmite în mod oficial. Dar fiecare caz trebuie judecat „cu propria minte”, analizând informațiile de care dispunem și luând în calcul faptele. Mai trebuie luat în calcul că sunt situații când nu dispunem de suficiente date pentru a ne forma o opinie fermă, iar astfel de cazuri sunt nenumărate în viața de zi cu zi; nu-i nimic în regulă cu asta.

Concluzia tristă a acestui articol este următoarea: oricâtă informație ar fi disponibilă, oricâtă educație s-ar livra - unii vor face parte întotdeauna din această categorie a celor înclinați să vadă lumea așa cum nu este... Și nu e nimic ce putem face să schimbăm lucrurile.

---

Acesta nu este stricto sensu un articol științific, deși cele mai multe afirmații sunt susținute de diverse studii. Nu este un articol științific pentru că principala ideea pe care am urmărit să o exprim nu a fost demonstrată, după știința mea, folosind metoda științifică. Nu încă. Pe de altă parte, o bună parte din date sunt din propria experiență, ceea ce nu constituie, desigur, o dovadă a validității celor afirmate.


Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro