Până de curând verbul „a merita" era unul mediocru, nebăgat în seamă, aproape marginalizat. De mai bine de un an însă, nu ştiu prin ce mecanism obscur, a reuşit să se impună. Aşa că astăzi, dacă vrei să-ţi ajuţi un coleg cu un sfat, în funcţie de experienţa avută, îi spui „Se merită!" ori „Nu se merită". Desigur, dacă „nu se merită", tonul trebuie să fie grav, iar mimica sugestivă...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
În prima zi când o jurnalistă „postrevoluţionară" de la Antena3 a aflat că în lume s-a ivit o criză economică, a invitat un „analist" pe care l-a abordat abrupt cu întrebarea: „Ce înseamnă, concret, criza pentru noi?". Insul a început să rostească vorbe, să spună fraze lungi, să avertizeze populaţia, să certe guvernul care nu a luat măsuri. Dar domnişoara nu era recentă într-ale meseriei, aşa că nu s-a lăsat păcălită: „Spuneţi-ne ce ni se va întâmpla! Concret!". Nimic... În final, am văzut-o nefericită. Insul nu-i spusese „concret" ce e criza. Oare de ce? Să nu fi avut nicio idee?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Într-o vreme mai totul începea cu „deci". Orice introducere era „concluzionată" cu „deci, ce vreau să vă spun...". Astăzi un nou cuvânt poluează aproape orice exprimare: absolut. Este prezent în formulări din cele mai diverse. Auzim că unul este „absolut de acord cu propunerea de modificare a Constituţiei", iar altul spune că valoarea leului este „absolut normală". Neaga nu a avut „absolut nici un conflict cu Lăcătuş", Realitatea ne anunţă că aseară a fost „lider absolut de audienţă". Un paragraf de lege s-a dovedit „absolut inutil", iar despre Mitoşeru aflu că este „absolut plictisitor". În numai câteva minute de butonat telecomanda descoperi că mai totul este absolut, că nimic nu mai este ordinar.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Atât de răspândită este folosirea termenului „preşidenţie" ori a variantei „preşedenţie", încât chiar şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, se foloseşte de „preşidenţie" pentru a face referire la instituţia prezidenţială. Nu mai vorbesc despre jurnalişti, care - mulţi dintre ei - năuciţi de lupta lor pentru adevăr, folosesc limba română grăbit şi de foarte multe ori incorect. Numai că această exprimare, „preşidenţie", nu este corectă. Termenul potrivit este „preşedinţie", pentru simplul motiv că este un derivat al cuvântului „preşedinte". Dacă am fi avut „preşidente", atunci am fi avut şi „preşidenţie".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Nu am să insist asupra greşelilor de folosire a adjectivelor / adverbelor prezentate mai jos. Ce trebuie reţinut este că acestea nu suportă grade de comparaţie; prin urmare, evitaţi să adăugaţi particule cum sunt: mai, cel mai etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Literar se referă la literatură. Literal, în schimb, semnifică „literă cu literă, cuvânt cu cuvânt”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Adeseori aceşti termeni se folosesc în mod greşit, original în locul lui originar şi invers. Deşi sunt foarte apropiate ca pronunţie, au sensuri complet diferite.
Original are sensul de nou, neimitat după altcineva ori personal, pe când originar înseamnă atât „dintr-un anume loc”, cât şi „iniţial, în forma de început”.
Pentru o explicaţie detaliată a celor doi termeni puteţi consulta Dicţionarul Limbii Române.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Au fost alegeri (30.12.2008). Partidul Social Democrat a căștigat mai multe voturi decât Partidul Democrat Liberal, dar mai puține mandate în parlament. Președintele PSD, Mircea Geoană, spune că este câștigătorul moral al alegerilor. Emil Boc, președintele PDL, spune că din punct de vedere moral, PDL are dreptul la impunerea prim-ministrului. Ce caută cuvântul moral în atare exprimări? Ce vor să spună respectivii politicieni folosind cuvântul moral în contextele arătate?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Mizeria atrage mizerie. Corupţia atrage corupţie. O interesantă teorie venită din zona psihologiei experimentale arată că oamenii tind să se comporte în funcţie de mediul în care acţionează. O teorie cu aplicaţii diverse în combaterea infracţionalităţii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Psihologie
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Jurnal de idei diverse
1. „Pretutindeni au apărut oameni-mase, un tip de om făcut la repezeală, alcătuit din câteva plăpânde abstracţii şi care, tocmai de aceea, este identic de la un capăt la celălalt al Europei. Omul-masă este omul golit în prealabil de propria istorie, fără măruntaiele trecutului şi, prin aceasta, ascultând de toate disciplinele aşa-zise internaţionale. Nu este un om, ci mai degrabă o carapace de om, constituită din simple idola fori; este lipsit de un „înăuntru”, de o intimitate inexorabil şi inalienabil a sa, de un eu irevocabil. El are doar apetituri, crede că are numai drepturi, şi nu obligaţii: este omul lipsit de nobleţea care obligă, snobul.”
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Cărți: citate, recenzii și note de lectură
Subcategorii
Citește și:
- Sindromul Down
- De ce cu certitudine există extratereștri, plus alte gânduri despre univers... (JID-016)
- Mituieşte-ţi copilul pt a-şi mânca legumele
- Memoria implicită şi memoria explicită
- De ce ne temem cel mai mult să ne contrazicem pe noi?
- Cum procesează creierul emoții pozitive și negative simultan
Citește gratuit cartea.
Clic pe imagine.