Einstein a spus că nimic nu poate călători mai repede decât viteza luminii. Probabil ai auzit ceva de genul ăsta. Dar este corect acest lucru?
Pentru a fi clari, nimeni nu știe în prezent să se deplaseze cu viteze mai mari decât lumina, așa că în acest sens nu este posibil. Dar deja știai asta și nu despre asta vom vorbi. În schimb, vreau să vedem dacă este posibilă, în principiu, deplasarea cu o viteză superluminică. Cu alte cuvinte, există ceva care ne împiedică să creăm vreodată o tehnologie care să permită deplasarea cu o viteză mai mare decât viteza luminii?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
• Dezastrul din cercetarea românească – despre IFIN-HH și ELI-NP
ELI-NP este un departament al Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și face parte din proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure) desfășurat în 3 țări, Cehia, Ungaria și România. Baza din România a proiectului poartă numele de „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” sau, pe scurt, ELI-NP și este amplasată la Măgurele, lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cât de dispuși sunt românii să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2, dacă un vaccin ar fi disponibil? Astăzi mai multe publicații au preluat un articol apărut pe ziare.com, care a reflectat într-un articol scurt rezultatele unui sondaj cu mai multe capitole al IRES referitor la perioada pandemiei. Surprinzător a fost să observăm cât de puțini jurnaliști au fost curioși să caute și să citească integral raportul IRES, cei mai mulți mulțumindu-se cu puținul pus la dispoziție de site-ul amintit. De aici și concluziile pripite. Iată ce spune studiul, de fapt, despre cât sunt de dispuși românii să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Desigur, vârsta celor întrebați are o importanță crucială.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Hexaquarc (reprezentare grafică)
Materia întunecată în univers „cântăreşte” mai mult decât materia obișnuită. Cercetătorii cred că materia întunecată este formată din particule încă nedescoperite. Recent însă a fost propusă o nouă idee: materia întunecată ar putea să fie alcătuită din quarcuri normale, la fel ca cele care formează protonii și neutronii, însă ar fi organizați într-un tip de structură diferit, imediat după Big Bang.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Iată următoarea situație:
⇒ Un turist își petrece concediul într-o cabană, undeva la poalele unui munte. Dimineață pleacă la răsăritul Soarelui către vârful muntelui, unde ajunge la apus. Stă peste noapte pe vârful muntelui, într-o cabană rudimentară, iar dimineața următoare, la răsărit, pleacă spre locul său de cazare de la poalele muntelui, unde ajunge la apusul Soarelui.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Reprezentare grafică a nivelului de dioxid de azot în Europa
Pe măsură ce noul virus s-a răspândit pe toată planeta, iar guvernele lumii au luat măsuri drastice de blocare a răspândirii acestuia, mișcarea persoanelor și producția industrială au încetinit, în special în zonele mai grav afectate. O consecință este că cerul lumii s-a mai curățat de gaze toxice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cum știți, Pământul este rotund. Ne-am obișnuit cu o anumită hartă a lumii, dar aceasta este înșelătoare atunci când vine vorba despre dimensiunea relativă a țărilor. Este dificilă reprezentarea unui sferoid, cum este Terra, pe o hârtie, în 2D. Cartografii folosesc ceva numit „proiecție” pentru a transforma globul în harta cu care suntem obișnuiți. Cea mai populară este proiecția Mercator.
Dar fiecare proiecție vine cu distorsiuni și propriul set de probleme. Nu există soluție ideală pentru a transforma un glob într-o hartă plană. Una dintre cele mai frecvente critici la adresa hărții Mercator este aceea că exagerează dimensiunea țărilor mai apropiate de poli (a Rusiei, de pildă), dar reduce dimensiunea celor din apropierea ecuatorului (Africa pare mult mai mică decât este în realitate, comparată cu alte state).
Pe proiecția Mercator, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2, fiind așadar mai mare de aproape 14 ori și jumătate mai mare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Oamenii reprezintă cea mai cooperantă specie de pe planetă, cu toții făcând parte dintr-un ecosistem imens interconectat. Am construit orașe vaste, conectate de un sistem nervos global de șosele, rute de transport și fibre optice. Am trimis mii de sateliți în orbită. Chiar și obiecte aparent simple precum un creion sunt opera a mii de mâini din întreaga lume.
Cu toate acestea, putem fi, de asemenea, surprinzător de intoleranți unul față de celălalt. Dacă stăm să ne gândim, este posibil să existe un pic de xenofobie, rasism, sexism și bigotism undeva adânc în noi toți. Din fericire, putem alege să controlăm și să suprimăm astfel de tendințe pentru binele nostru și pentru binele societății.
- Detalii
- de: Tom Oliver [profesor ecologie aplicată, University of Reading]
- Safari prin lumea ştiinţei
Când este menționată mecanica cuantică, primul lucru ce vine în minte este, probabil, pisica lui Schrödinger. Asociat acestui experiment mental este conceptul de „superpoziție”. Iar inseparabilitatea cuantică (eng. quantum entanglement) este și ea implicată. Iată cum și de ce.
În mecanica cuantică nu există nici particule, nici unde. La nivel fundamental tot ce există este funcția de undă, notată cu litera grecească Ψ (Psi). Calculând funcția de undă (cu ajutorul ecuației lui Schrödinger, cum altfel?) obții probabilitatea rezultatului unei măsurători; de exemplu, dacă pisica din celebrul experiment mental inventat de Schrödinger este vie sau moartă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sistemul triplu HR 6819, format dintr-o stea (orbita în albastru), o gaură neagră (orbita indicată în roșu) și, la depărtare, o altă stea (orbita în albastru)
Astronomii de la Observatorul Sudic European au anunțat recent că a fost descoperită cea mai apropiată gaură neagră de Terra, la circa 1.000 ani-lumină distanță. Cu o masă de câteva ori cea a Soarelui, aceasta influenţează mişcarea a două stele apropiate. O nouă metodă a permis astronomilor să arate că găurile negre pot fi descoperite folosind telescoape extrem de precise care studiază mişcarea stelelor vizibile.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Reprezentare grafică a discului de acreție a unui quasar (ULAS J1120+0641) alimentat de o gaură neagră super-masivă cu o masă de 2 miliarde ori mai mare decât cea a Soarelui
Măsurători ale aşa-numitei constante a structurii fine prin folosirea datelor care provin de la quasari (quasi-stellar object) îndepărtaţi ar arăta că aceasta constantă este... variabilă. Ba, mai mult, că universul ar avea o direcţie privilegiată. Dacă va fi confirmată aceasta măsurătoare, va zgudui din temelii fizica modernă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Acum 12 ani, pe 30 aprilie 2008, scriam primul articol pe scientia.ro: Spectrul electromagnetic. Decizia de a crea a un site de știință a avut la bază două motive: 1) nu exista un site în limba română pe care să poți citi în voie, într-un limbaj inteligibil, despre știință și 2) am dorit o formă de a păstra cunoașterea acumulată prin lecturi.
De-a lungul anilor au fost mai mulți voluntari care au publicat pe Scientia. Câteva concursuri cu premii au fost, o vreme, un bun stimulent pentru aceștia, dar numărul lor a scăzut până spre zero cu timpul. Cel mai important contributor extern este astăzi cercetătoarea Cătălina Curceanu, care are propriul blog pe site.
Site-ul a acumulat în acești ani circa 7.700 de articole.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Spunem că planetele sistemului nostru solar orbitează în jurul Soarelui, dar acest lucru nu este foarte precis. În fapt, rotația are loc în jurul centrului de greutate comun (baricentrul) al tuturor corpurilor din sistemul nostru solar. După cum veți putea vedea în videoclipul de mai jos, uneori baricentrul este la mare distanță de centrul Soarelui, dacă luați în calcul diametrul enorm al astrului nostru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sunt convins că există viață pe alte planete. Logica mea este simplă. Viața nu a apărut „întâmplător” pe Pământ, ci în mod necesar, atunci când condițiile apariției vieții au fost îndeplinite.
Universul este atât de mare, încât este extrem de improbabil să nu existe nenumărate alte planete cu condiții propice pentru apariția și evoluția vieții. Așadar, viața a apărut și a evoluat, cel mai probabil, pe nenumărate alte planete.
Probabil că viața a apărut de mai multe ori pe planeta noastră. Condițiile inițiale propice apariției vieții încă există. Faptul că viața nu arată complet diferit pe Terra, înseamnă că sunt puține „traiectorii” posibile de evoluție a vieții. Un argument este faptul că au fost descoperite unele specii care au dispărut și au reapărut în mod natural pe Terra; această descoperire pare să confirme ideea cu „traiectoriile” posibile pentru evoluția vieții.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Se pare că neutrinii şi antineutrinii au comportamente diferite; acesta este rezultatul proiectul de cercetare științifică T2K din Japonia, care măsoară oscilaţii ale acestor particule într-o fostă mină situată la circa 1 km adâncime. Acest comportament diferit ar putea explica de ce materia a învins în bătălia cu antimateria imediat după Big Bang şi, deci, de ce existăm.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
