Oamenii de știință spun că implanturile cerebrale, numite și interfețe creier-computer (IMC), care presupun implantarea unui cip în creierul unei persoane, vor ajuta pacienții cu paralizie severă din diverse cauze să controleze tehnologii externe, respectiv dispozitive precum un computer sau un telefon, folosind doar semnale neuronale pentru a-și recâștiga din nou capacitatea de mișcare.
Compania Neuralink a lui Elon Musk a anunțat recent pe o rețea de socializare că a realizat primul său implant cerebral la un pacient, fără a oferi însă prea multe detalii, informează 360medical.ro.
- Detalii
- Scris de: Beatrice Popa
- Categorie: Blogurile Scientia
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Populiștii de extremă dreaptă par să se bucure de o ascensiune în lumea occidentală. Pentru cei care nu susțin aceste partide, atractivitatea acestora poate fi derutantă și neliniștitoare. Aceste partide par să joace cu fricile oamenilor și oferă răspunsuri banale la probleme dificile.
Matematica inferenței și a cunoașterii umane ne poate ajuta să înțelegem ce face ca aceasta să fie o formulă câștigătoare.
Deoarece politica se rezumă în mare parte la comunicare, matematica teoriei comunicării ne poate ajuta să înțelegem de ce alegătorii sunt atrași de partidele care folosesc mesaje simple și puternice în campania lor, precum și modul în care au succes folosind mesaje extrem de discutabile.
- Detalii
- Scris de: Dorje C. Brody
- Categorie: Blogul Scientia
Există o diferență substanțială între masele celei mai grele stele neutronice măsurate și celei mai ușoare gauri negre măsurate. Această diferență de masă conține informații despre modul în care ambele tipuri de obiecte se formează în timpul supernovelor.
Reprezentare artistică a noul sistem descoperit, care ia în calcul ipoteza că elementul-companion al pulsarului (steaua în albastru-strălucitor) este o gaură neagră. Cele două obiecte cosmice sunt la 8 milioane km depărtare și se orbitează la 7 zile.
© MPIfR; Daniëlle Futselaar (artsource.nl)
Într-un articol recent publicat în revista Science este prezentată descoperirea unui obiect cosmic situat la aproximativ 40.000 de ani-lumină de noi, cu o masă mai mare decât cea a celei mai masive stele de neutroni cunoscute, dar mai mică decât cea a celei mai mici găuri negre cunoscute.
Încă nu se cunoaște cu certitudine ce este acest obiect cosmic; acesta va fi un fel de laborator pentru studiul materiei în condiții extreme.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Unul dintre subiectele cele mai dezbătute în lumea filozofică astăzi este cel al liberului-arbitru. Sunt două tabere, una care susține că legile naturii nu permit liberul-arbitru, cealaltă care spune că avem liber-arbitru.
O carte scrisă de neuroendocrinologul american Robert Sapolsky, „Determined: A Science of Life Without Free Will”, a fost un element care a stimulat recent această discuție. Am scris câteva rânduri la puțin timp după publicarea acestei cărți (vezi aici).
Daniel Dennett este unul dintre cei mai faimoși și respectați filozofi americani. Poziția acestuia este fermă: avem liber-arbitru.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
În 2024 se vor împlini 16 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.000 de articole. Plus o carte. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2023 pe scientia.ro.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Dacă populația Terrei ar avea rata de fertilitate din SUA, în circa 300 de ani s-ar ajunge la un maxim de 10 miliarde (circa 2085) la mai puțin de 2 miliarde.
Populația planetei a tot crescut în ultimele 200 de ani, fiind probabil ca mulți dintre noi să creadă că acest trend se va menține pe termen lung. De exemplu, în ultima sută de ani s-a ajuns de la 2 la 8 miliarde de oameni. De la această idee s-a ajuns și la diverse teorii ale conspirației, care, în esență, vorbesc despre acțiunile „elitelor” care urmăresc depopularea planetei, pentru că am fi prea mulți.
Dar fără nicio acțiune premeditată și concertată a „elitelor”, prin simple decizii individuale, populația se va reduce dramatic.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Într-un articol recent publicat în Phys. Rev. Letters se studiază un nucleu extrem de exotic, nucleul atomului de azot-9, compus din 7 protoni și doar 2 neutroni. Studiul acestui nucleu ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunile nucleare și elementele chimice care se găsesc în jurul nostru și din care suntem compuși.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
The High Flux Isotope Reactor
Într-un articol recent se arată cum experimentul PROSPECT de la reactorul nuclear HFIR de la Oak Ridge National Laboratory din Statele Unite a reușit să măsoare cu mare precizie antineutrinii generați de fisiunea uraniului în reactor. În felul acesta teoria care descrie acest proces va putea fi îmbunătățită, ținând cont că în prezent spectrul măsurat nu coincide cu previziunile teoretice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogurile Scientia
Într-un articol recent se studiază cum miuonii, particule asemănătoare electronilor, însă cu masa de circa 200 de ori mai mare, sunt capturați de nuclee, pentru a înțelege mai bine reacțiile nucleare care au loc în inima stelelor. Noul studiu are o precizie mai mare decât a datelor experimentale deținute în prezent.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Ce emoții poate stârni vocea unei femei care vorbește calm despre... ceva? Nicio emoție, cel mai probabil, pentru noi. Dar pentru animale lucrurile stau altfel, se pare.
New Scientist a publicat pe canalul de YouTube un scurt clip în care arată, comparativ, cum se comportă diverse animale atunci când se aud voci de oameni ori lei care rag.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Într-un buletin informativ recent al Institutului național de sănătate publică sunt publicate date cu privire la cauzele de deces în România. În esență, principalele cauze de decese în România în 2022 sunt: boli ale aparatului circulator, cancerele și boli ale aparatului respirator.
• În 2022 au murit 272.483 de oameni, 142.869 bărbați și 129.614 femei. Comparativ, în 2021 au murit 336.063 persoane, diferența, cel puțin în parte, putând fi explicată prin reducerea numărului de decese având la bază infecția cu noul coronavirus.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Blogul Scientia
Stea neutronică (imagine artist)
Într-un articol recent se studiază „munții” de pe stelele neutronice, stele extrem de dense, cu o structură care încă nu este pe deplin înțeleasă. Undele gravitaționale ar putea să ne ofere informații extrem de utile despre stelelor de neutroni, atât legat de compoziția acestora, cât și de munții de pe aceste stele.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
