Filozoful John Heil e de opinie că oamenii de știință și filozofii au căzut pradă unui concept la modă seducător: „emergență”, care e invocat pentru a explica viața, conștiința și curgerea timpului. Atunci când părți simple se combină, se spune că uneori produc entități noi, cu puteri pe care părțile lor nu le-ar putea prezice niciodată. John Heil e convins că „emergența” este doar un truc intelectual, care nu dezvăluie adevăruri ascunse, ci maschează ignoranța noastră. Iată mai jos rezumatul unui amplu articol publicat recent.
Conceptul de „emergență” a devenit popular în ultimele decenii, fiind invocat pentru a umple golurile științei acolo unde fizica și chimia par incapabile să explice fenomene complexe.
Viața, conștiința sau apariția particulelor fundamentale sunt adesea descrise ca „emergente”, adică rezultate ale unor combinații de elemente care, luate izolat, nu explică apariția lor. Însă „emergența” nu oferă nicio explicație reală, ba chiar introduce confuzie conceptuală.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Structura la scară mare a universului. Filamente şi viduri cosmice
Întrebarea dacă suntem singuri în univers rămâne una dintre cele mai profunde întrebări fără răspuns ale umanității. Doar recent știința a început să dispună de instrumentele necesare pentru a aborda această problemă în mod riguros. De la paradoxul lui Fermi la celebra ecuație a lui Drake, încercările de a estima probabilitatea existenței altor civilizații au fost destul de numeroase.
Un nou concept aduce o perspectivă inedită: „zona singurătății” (eng. „the solitude zone), propus într-un studiu publicat în revista Acta Astronautica.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Articolul de mai jos reprezintă o sinteză a principalelor idei dintr-un articol recent al faimosului autor american Francis Fukuyama despre cauzele valului de populism global.
De la Brexit și alegerea lui Donald Trump în 2016, lumea s-a confruntat cu un val populist care a bulversat democrațiile occidentale. Sociologi, jurnaliști și politologi au căutat explicații în nouă direcții majore: inegalitatea economică generată de globalizare și neoliberalism; rasismul și frica de străini; schimbările sociale ce separă clasele educaționale și geografice; carisma demagogilor; eșecul partidelor tradiționale; reacția împotriva agendei progresiste; slăbiciunea liderilor de stânga; natura umană, cu predispozițiile ei spre violență, ură și excludere; și, în cele din urmă, Internetul și rețelele sociale.
- Detalii
- de: Francis Fukuyama
- Blogul Scientia
Situația din 2024 privind copiii din țările UE care au renunțat la școală înainte de liceu
Riscul de sărăcie, de a nu găsi un loc de muncă și de excluziune socială este cu atât mai mare cu cât este mai mică vârsta la care se renunță la educație.
România este pe prima poziție în rândul țărilor din Uniunea Europeană când vine vorba despre procentul copiilor care nu continuă educația la nivel de liceu. Și mai grav, trendul renunțării la școală este unul crescător, de la 15,3% în 2021 la 16,8% în 2024.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un sondaj INSCOP, dat în parte publicității azi, arată că 51,4% dintre români sunt de acord cu afirmația „Există locuri în România „încărcate energetic” care influențează starea oamenilor”. Dar ce înseamnă asta? La ce se referă întrebarea? La ce se referă răspunsurile oamenilor?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Karl Schwarzschild este, cel mai probabil, cunoscut pentru faptul că la finalul anului 1915 i-a trimis lui Albert Einstein prima rezolvare exactă a ecuațiilor teoriei relativității. Rezolvarea era trimisă din tranșeele Primului Război Mondial, unde Schwarzschild, evreu, astronom, matematician și fizician, era locotenent în armata germană.
Viața lui Schwarzschild a fost una extraordinară, realizările sale științifice mergând dincolo de motivul pentru care este astăzi faimos: a arătat cum masa unei stele deformează spațiu-timpul din proximitate și cum o consecință inevitabilă a aglomerării unei cantități mari de materie într-o regiune mică de spațiu (se întâmplă, de pildă, când o stea gigantică își consumă combustibilul) duce la prăbușirea în sine a obiectului cosmic, la colapsul gravitațional, la... formarea unei găuri negre. Ca și Einstein, Schwarzschild nu a crezut că e posibil ca găurile negre să existe în natură; era prea extravagant.
Dar nu despre viața acestuia este acest articol, ci despre o mică obsesie a acestuia pe patul de moarte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Scriitorul maghiar László Krasznahorkai a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2025 pentru „opera sa captivantă și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”.
Krasznahorkai este autorul a nouă romane, numeroase volume de proză scurtă și eseuri, precum și al câtorva scenarii, inclusiv co-scenarist al epopeii cinematografice de șapte ore care adaptează primul său volum, „Satantango” (1985). Este unul dintre cei mai distinctivi și recognoscibili scriitori din lume astăzi.
- Detalii
- de: Julian Murphet
- Blogul Scientia
Wittgenstein alături de Bertrand Russell. Pictură de Bernhard Brungs
Credit: artnet.com
Ludwig Wittgenstein ar putea fi asociat cu un simbol al schimbărilor filosofice radicale. În 1921, publică „Tractatus Logico-Philosophicus”, un tratat dens care declară că lumea este alcătuită din fapte („Lumea este totalitatea faptelor, nu a lucrurilor”) reflectate în propoziții logice, iar tot ce nu poate fi exprimat astfel trebuie întâmpinat cu tăcere. Ultima sa frază, „Despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie să taci”, pecetluiește viziunea sa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O propunere de monedă de un dolar care îl înfățișează pe președintele american, Donald Trump, provoacă tensiuni în lumea politică americană. Ea stârnește, de asemenea, discuții în lumea numismaticii romane antice (studiul monedelor).
Moneda propusă îl arată pe Trump în profil pe o parte (aversul). Pe cealaltă parte (reversul), președintele ridică pumnul într-un gest de sfidare, însoțit de cuvintele „fight, fight, fight” (N.tr. - „luptă, luptă, luptă”, cuvintele lui Trump după încercarea de asasinare din 13 iulie 2024).
- Detalii
- de: Peter Edwell
- Blogul Scientia
Musculițele de oțet pot deveni rapid o problemă deranjantă în locuințe, indiferent de anotimp. Atrase de mirosurile fermentației, ele se reproduc rapid și pot părea imposibil de eliminat fără o strategie clară. Știința oferă însă câteva soluții simple și eficiente.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sistemul nostru solar, la scară (doar distanțele). Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună.
Desigur, este un exercițiu pur teoretic. Nu se pune problema deplasării cu avionul către alte planete din sistemul solar. Ideea acestui articol este de a evidenția, din nou, distanțele enorme din sistemul nostru solar. Dat fiind faptul că aproape toate ilustrațiile sistemului solar nu sunt la scară, imaginea creată de către cititori este greșită, formându-se impresia că sistemul solar este un fel de grupare cumva apropiată de planete și asteroizi, care roiesc în jurul Soarelui.
În fapt, distanțele dintre corpurile cerești sunt enorme, iar pe măsură ce ne deplasăm către marginea sistemului solar, de-a dreptul fabuloase.
Singura imagine la scară a sistemului solar de care știu este cea creată de noi, în care am pus la scară atât raporturile dintre mărimea corpurilor cerești din sistemul solar (iar Soarele este pur și simplu enorm în comparație cu orice altceva), cât și distanțele dintre acestea. Găsiți această ilustrație aici.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Multe dintre credințele care joacă un rol fundamental în viziunea noastră asupra lumii sunt, în mare parte, rezultatul influenței comunităților în care am trăit.
Părinții religioși tind să crească copii tot religioși, instituțiile educaționale liberale tind să producă absolvenți liberali, statele „albastre” rămân în mare parte albastre, iar cele „roșii” rămân în mare parte roșii.
Desigur, unii oameni, prin propria lor inteligență, ar putea fi capabili să identifice raționamentele greșite, să detecteze preconcepțiile și, drept urmare, să reziste influențelor sociale care îi conduc pe cei mai mulți dintre noi la credință.
- Detalii
- de: Miriam Schoenfield
- Blogul Scientia
Tehno-utopiștii precum Musk calcă pe căi bătătorite: futurismul Europei de la începutul secolului XX
Pictura lui Konstantin Yuon din 1921, „Noua Planetă”, surprinde fervoarea revoluționară a Uniunii Sovietice timpurii și sentimentul de transformare cosmică a societății.
În „The Singularity is Nearer: When We Merge with AI” („Singularitatea este mai aproape: când ne contopim cu IA”), futurologul Ray Kurzweil își imaginează momentul din 2045 când progresul tehnologic rapid trece un prag, pe măsură ce oamenii se contopesc cu mașinile, un eveniment pe care el îl numește „singularitate”.
Deși predicțiile lui Kurzweil pot suna mai degrabă a science-fiction decât ca o prognoză bazată pe fapte, tipul său de gândire depășește cu mult publicul obișnuit al SF-ului. Ea a oferit de mult timp inspirație elitelor din industria tehnologică americană, în frunte cu Elon Musk.
- Detalii
- de: Sonja Fritzsche
- Blogul Scientia
În perioada 24–28 septembrie 2025 se desfășoară cel mai important eveniment din România dedicat științelor și tehnologiei, Bucharest Science Festival, a 13-a ediție. Festivalul transformă locuri variate – mall-uri, biblioteci, muzee, librării sau spații publice – în laboratoare de cunoaștere, inspirație și explorare, pentru pasionații de toate vârstele. Oamenilor de știință români li se alătură cercetători din Franța, Italia, Spania și Grecia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Întrebarea „Cum ar trebui să trăim?” este una pe care mulți o pun în momente de criză, atunci când modul obișnuit de a trăi este profund afecta. Dar această întrebare nu este întotdeauna o simplă cerere de a primi un răspuns direct, ca și cum am putea primi cumva răspunsul „corect” din partea lumii.
Acest tip de întrebare poate fi asemănat cu o durere care cere un răspuns ce atenuează tot atât pe cât rezolvă.
- Detalii
- de: David Ellis
- Blogul Scientia
