Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

Lumea vie (fungi, plante și animale) are anumite caracteristici care fac diferența dintre ce este viu și materia inertă. Am scris un articol pe acest subiect acum câteva luni: Care este diferența dintre materia inertă și materia vie?

În articolul de față vrem să evidențiem în ce mod se diferențiază virusurile de restul lumii vii. Iar din acestă diferență vom observa ce duce la dubiul menționat de biologi atunci când sunt întrebați dacă un virus este viu sau nu. Terminologia oricum este confuză: de exemplu, se vorbește despre virus „mort” atunci când se vorbește despre vaccinuri, ca și când un virus ar fi viu și poate fi „ucis”. Confuzia terminologică poate fi înlăturată doar atunci când fenomenul este înțeles foarte bine; în cazul nostru, înțelegând care este diferența dintre virusuri și ceea ce, global, numim lumea vie.



1. Celulele

Lumea vie este formată din una sau mai multe celule. Virusurile nu sunt formate din celule.


2. Reproducerea autonomă

Lumea vie dispune de această capacitate de reproducere autonomă. Virusurile depind de alte organisme, numite „gazdă”, pentru a se multiplica. Așadar, virusurile nu se reproduc în mod autonom.


3. Energia mediului

Lumea vie obține energie din mediul exterior. Toate organismele au nevoie de energie pentru a supraviețui. Obținerea, stocarea și utilizarea energiei poartă numele de metabolism.

Virusurile nu obțin energie din mediul exterior.


4. Reacția la mediu

Lumea vie „simte” mediul exterior și reacționează la acesta. De exemplu, animalele sunt capabile să adulmece prada, să recepționeze lumina etc.

Virusurile nu reacționează la mediu.


5. Homeostaza

Lumea vie menține un mediu intern constant, funcție care poartă numele de homeostază.

Virusurile nu au această funcție, a homeostazei.


6. Evoluția

Lumea vie evoluează, la nivel de grup, odată cu trecerea generațiilor.

Virusurile au această abilitate, de a evolua. Simplitatea compunerii virusurilor le face „maeștri” ai evoluției, în avantajul sau în dezavantajul lor. Virusurile care sunt foarte agresive și-și omoară gazda foarte repede, dispar prin lipsa gazdelor. Cele care infectează ușor, dar nu-și ucid gazdele (ori mortalitatea este scăzută), sunt cele mai de succes. Nu trebuie privită această adaptare ca un proces care are o intenție, un scop în spate. Este vorba despre o evoluție „oarbă”.


Sunt virusurile vii?

După cum am putut vedea, din cele șase trăsături ale lumii vii, virusurile au doar una, cea referitoare la evoluția ca grup. Se poate spune că sunt vii? Probabil că răspunsul corect este: „nu”.

Ceea ce ne creează această impresie că sunt vii este, probabil, limbajul folosit, care duce la ideea că am vorbi despre ființe vii. Pe de altă parte, faptul că lumea inertă nu evoluează, dar virusurile vii evoluează - reprezintă un argument, singurul, că ar trebui să considerăm virusurile vii.

Dar este mai important de știut care sunt diferențele dintre virusuri și lumea vie, decât de adoptat o poziție sau alta în ce privește întrebarea dacă un virus este viu sau nu.


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro