Rechinul albDupă cum mulţi dintre dumneavoastră îşi amintesc, celebrul Steve Irwin, "vânătorul de crocodili", a fost ucis de o pisică de mare. O să aflaţi în acest articol că pisica de mare este parte a grupului chondrostei, parte a peştilor cartilaginoşi.

 

 

Ciclostomii şi peştii (12)

Peştii cartilaginoşi

Chondrostei
Chondrosteii sunt un grup de peşti cartilaginoşi, adică au scheletul alcătuit din ţesut cartilaginos şi nu osos. Reprezentanţi ai acestui grup sunt rechinii şi pisicile de mare, ambii fiind prădători vorace ai mediului în care trăiesc.

Cel mai mare rechin este rechinul-balenă, acest uriaş atingând până la 15 m şi 40 de tone. În ciuda dimensiunilor sale titanice, acest uriaş este inofensiv pentru om. Se hrăneşte în special cu plancton dar şi cu  peşti mai mici. Rechinul alb este unul din cei mai cunoscuţi rechini şi este un potenţial pericol pentru om.

Rechinul taur este cunoscut pentru faptul că poate trăi atât în apă sărată cât şi în apă dulce. Au existat cazuri de atac al acestui rechin asupra oamenilor.

Deşi au existat cazuri de atacuri ale rechinilor asupra omului, aceste cazuri nu sunt atât de dese precum se crede, rechinii ucid anual mai puţini oameni decât ţânţarii. Majoritatea speciilor de rechini sunt ameninţate cu dispariţia datorită faptului că sunt ucişi pentru carnea lor gustoasă. În Extremul Orient le sunt tăiate aripioarele pentru supă de aripioare. Alte pericole care îi ameninţă sunt poluarea apelor şi distrugerea habitatelor lor.

 

Pisica de mare
Pisica de mare
credit: wikipedia.org



Pisicile de mare sunt rude apropiate ale rechinilor şi au în coadă un ac cu care injectează venin în prăzile şi agresorii săi. Celebrul Steve Irwin, "vânătorul de crocodili" a fost ucis de o pisică de mare.

 



Peştii osoşi


Peştii osoşi sunt peştii care au scheletul osos, fiind mai evoluaţi decât verii lor, peştii cartilaginoşi. Ordinele peştilor osoşi sunt: acipenseridele, dipnoii, crosopteringienii şi teleosteenii.

Acipenseridele (sturionii)

Sturionii reprezintă un ordin al peştilor osoşi, răpitori, cu scheletul cartilaginos-osos, lipsiţi de solzi. Prin scheletul lor cartilaginos-osos, acipenseridele sunt ca o punte de trecere dinspre peştii cartilaginoşi spre cei osoşi. Deşi sunt lipsiţi de solzi, corpul lor este acoperit cu şiruri de discuri osoase. Reprezentanţi ai acestui ordin sunt: cega, păstruga, morunul, nisetrul etc.

Sturionii sunt pescuiţi pentru carnea lor gustoasă şi icrele lor negre, din care se prepară caviarul. Trăiesc aproape exclusiv în Marea Neagră şi Marea Caspică. Sunt afectaţi de poluare şi pescuitul excesiv.

 

Cega
Cegă
credit: wikipedia.org



Teleosteenii
Teleosteenii sunt cei mai cunoscuţi peşti, din cadrul acestui ordin făcând parte crapul, ştiuca, cleanul, plătica, mreana şa. Corpul lor are diverse dimensiuni, în funcţie de specie şi poate să fie sau să nu fie acoperit de solzi. Scheletul teleosteenilor este osos. Hrana lor variază, unii sunt fitofagi, alţii răpitori.

Ciprinidele sunt o familie din cadrul teleosteenilor, care cuprinde toate speciile de crapi. Crapii sunt prezenţi în America de Nord, Asia, Africa şi Europa. Hrana este în special vegetală, dar poate cuprinde şi nevertebrate mici.

Ştiuca este un peşte răpitor, de apă dulce, dotat cu dinţi puternici.

Somonul, denumit şi lostriţa este un peşte oceanic, dar care în perioada depunerii icrelor migrează dinspre mare spre izvoarele apelor curgătoare pentru a le depune. După depunerea icrelor somonii mor, mulţi dintre ei sunt vânaţi de către diverse animale înainte de depunerea icrelor.

Somnul este un peşte răpitor, care poate atinge dimensiuni mari. Arealul lui cuprinde estul şi centrul Europei, precum şi vestul Asiei.


Dipnoii

Dipnoi


Dipnoii sunt un ordin de peşti osoşi dotaţi cu plămâni, acestea putând respira atât aerul din apă cât şi cel atmosferic. Mulţi trăiesc în Africa, unde în timpul anotimpului secetos, când văile râurilor seacă, ei supravieţuiesc trăind în mâlul umed.

Crosopteringienii
Crosopteringienii sunt un grup de peşti foarte vechi, care este reprezentat astăzi de o singură specie, latimeria.

Clasa amfibienilor (14)

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro