Folosind datele existente despre dinamica speciilor moderne şi ratele lor de extincţie, se poate spune că majoritatea organismelor sunt supuse dispariţiei ca specie. Majoritatea speciilor fosile descoperite nu au cum fi adevăraţii strămoşi comuni ai speciilor moderne, ci mai degrabă organisme înrudite care au sfârşit prin a dispărea.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Evoluţionism
Seria dedicată evoluţiei vieţii pe planeta noastră continuă cu episodul al doilea, în cadrul căruia sunt prezentate subiecte precum secvenţele fosile, organele vestigiale, biogeografia, anatomia comparativă şi erorile de design, toate reprezentând piloni importanţi ai teoriei evoluţionismului.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Evoluţionism
Oase care se găsesc la nivelul maxilarului la reptile şi în urechea mijlocie la mamifere
În România, procentul celor declaraţi credincioşi este în jur de 80%. Cu toate acestea, credem, teoria evoluţionistă este acceptată în bună măsură ca teoria care explică apariția și evoluția omului. În cele ce urmează vă prezentăm o serie de şase episoade dedicate evoluţiei, în care încercăm o ilustrare cât mai sugestivă a teoriei şi demontarea unor mituri privitoare la aceasta.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Evoluţionism
Ce este apendicele?
Apendicele este un un segment al intestinului, de forma unui tub, care se găseşte în abdomenul drept inferior, conectat la cecum, aproape de intersecţia dintre intestinul gros şi intestinul subţire. Are lungimea de aproximativ 10 cm şi un diametru de circa 8 milimetri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Desigur, răspunsul depinde de la caz la caz, în funcţie de rezistenţa şi voinţa fiecăruia. Omul care a înregistrat recordul, stând treaz pentru aproape 11 zile (264 de ore) este Randy Gardner (n.1946). Acesta, în 1964, în cadrul unui experiment organizat de cercetătorul William C. Dement de la Universitatea Stanford, a reuşit să nu doarmă, fără nici un stimulator special antisomn, pentru o perioada menţionată mai sus, depăşind recordul deţinut la acea dată de Tom Rounds de 260 de ore.
Ce se întâmplă dacă nu dormim?
După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată. (Citiţi aici despre rolul somnului)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Evoluţia este definită ca modificarea patrimoniului genetic al omenirii. Dacă omul evoluează ori îşi păstrează constant patrimoniul genetic este subiect de dezbatere printre oamenii de ştiinţă, dar în ultimii ani, o concluzie în această privinţă începe să se impună.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Evoluţionism
După cum mulţi ştiu, balenele şi delfinii sunt mamifere ce au nevoie să respire pentru a trăi. Pe de altă parte ştim că aceste animale marine dorm. Prin urmare, apare întrebarea: cum reuşesc ele să doarmă fără să se înece?
În urma observaţiilor făcute pe delfini şi balene s-au putut distinge două moduri de odihnă: a. dorm plutind în poziţie orizontală ori verticală ori b. înoată încet în timp ce dorm, alături de alţi "confraţi". Atunci când dorm şi înoată în acelaşi timp, în fapt mamiferele sunt într-o stare de semi-veghe.
Atunci când au pui, balenele şi delfinii-mamă sunt obligaţi să înoate pentru câteva săptămâni fără încetare, ţinând puii în siajul lor. În caz contrar puii s-ar îneca, întrucât aceştia nu au suficientă grăsime la naştere pentru a putea înota cu uşurinţă. Iar un efort prea mare i-ar slăbi, i-ar face sensibili la boli şi pradă uşoară pentru alte animale.
La delfini s-a observat un lucru foarte interesant: atunci când se odihnesc, jumătate din creier rămâne activă şi ochiul din cealaltă emisferă rămâne deschis, animalele fiind astfel atente la eventualele pericole. În acelaşi timp, această stare le permite controlul nevoii de oxigen. După aproximativ 2 ore cele două emisfere îşi predau una alteia atribuţiunile. În felul acesta delfinii dorm până la 8 ore pe zi.
Mamiferele marine îşi pot ţine respiraţia mai mult decât toate celelalte mamifere. Plămânii acestora sunt mai mari şi reţin o cantitate mare de oxigen la fiecare inspiraţie. În plus, atunci când se scufundă oxigenul este direcţionat doar către acele părţi ale corpului ce au mare nevoie de el (creier, inimă, muşchi etc). Toleranţa la dioxid de carbon este mai mare decât la celelalte mamifere, până la niveluri de CO2 care ar fi fatale omului. Numărul de respiraţii pe minut al unui delfin se reduce la 3-6 respiraţii atunci când se odihneşte (faţă de 8-12, atunci când este activ).
Trebuie spus că sunt şi cazuri când aceste mamifere se asfixiază din pricina lipsei oxigenului: atunci când se prind în plasele pescarilor ori, în cazul puilor, când ajung prea târziu la suprafaţă pentru a lua prima gură de aer proaspăt.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Biologie
Cu siguranţă aţi auzit şi citit despre mai multe variante de calcul al greutăţii ideale. Cercetând variantele propuse de diverse surse, ne-am oprit la cea agreată de Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti.
Iată ce metodă de calcul pentru greutatea ideală recomandă Institutul:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Un ţânţar nu poate transmite virusul HIV. Dacă ar fi putut, probabil că rata răspândirii acestui virus ar fi fost mult mai mare, iar ţările bogate ar fi dus o luptă cruntă pentru stârpirea ţânţarilor.
Cum se transmite HIV printr-un ac infectat?
Atunci când o persoană infectată cu HIV este înţepată cu un ac, pe acest ac pot rămâne viruşi. Când acelaşi ac este folosit la un alt pacient, virusul ajunge în sângele acestuia, se cuplează la celulele T ale pacientului şi începe să se multiplice. În acest fel, virusul este transferat, prin intermediul acului injecţiei, de la un individ infectat cu HIV la un om sănătos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Explicaţia este că atunci când ne auzim propria voce în viaţa de zi cu zi, auzim undele sonore emise de corzile noastre vocale, unde care se propagă spre urechile noastre atât prin aer, cât şi prin intermediul propriului corp. Când scoatem un sunet corzile vocale fac nu doar aerul din jurul lor să vibreze. Vibrează şi alte ţesuturi, oase şi diverse cartilagii. Când ne auzim propriile voci, urechile noastre recepţionează undele sonore propagate prin toate aceste medii. În schimb, atunci când ne auzim vocea înregistrată, aceasta ne pare diferită de cea cu care suntem obişnuiţi pentru că îi lipsesc caracteristicile speciale generate de propagarea undelor sonore prin corpurile noastre.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Povestea sunetului începe în momentul în care un obiect vibrează şi transmite aerului această mişcare oscilatorie sub forma undelor sonore. Acest articol vă prezintă fascinantul drum parcurs de undele sonore de la sursa acestora, prin ureche, până la cortexul auditiv.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Deşi întrebarea poate părea caraghioasă, nu este. Veţi spune poate că trebuie să ne odihnim după efortul depus în timpul zilei. Dar am putea foarte bine, de pildă, să ne odihnim bine-mersi cu ochii deschişi pe o canapea, privind la televizor ori citind o carte, iar nu să fim fără simţiri aproape 7-8 ore pe zi. Întrebarea este, aşadar, de ce este nevoie să ne pierdem starea de conştienţă pe timpul odihnei?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Deşi infarctul (atacul de cord) este o afecţiune extrem de serioasă, care de multe ori duce la deces, jumătate dintre cei care fac infarcte nu simt niciun simptom. De ce se întâmplă astfel? Pentru că muşchiul cardiac nu are senzori pentru durere, nervii cardiaci nefiind în stare să simtă durerea direct. Cu toate acestea, atunci când survine un atac de cord, nervii cardiaci devin instabili din punct de vedere electric şi transmit diverse semnale către măduva spinării; dacă se întâmplă să fie scurtcircuitaţi alţi nervi care fac conexiunea cu pieptul, de pildă, se poate întâmpla o durere în zona pieptului să secondeze apariţia unui infarct.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ce este piramida alimentară?
Piramida alimentară se referă la clasificarea alimentelor în funcţie de proporţia ideală a fiecărui aliment în dieta zilnică. Sunt mai multe variante ale piramidei alimentare. Iniţial aceasta a fost dată publicităţii în 1992 de către Departamentul de Agricultură al Statelor Unite . În 1998 cercetători din Bruxelles au propus o altă variantă a piramidei, pentru ca în 2002 de la Harvard să se promoveze o altă versiune. Finalmente, anul trecut, în 2008, aceiaşi cercetători de la Harvard au schimbat structura piramidei alimentare, în lumina noilor informaţii legate de alimentaţie, rezultate din cercetările întreprinse în ultimii ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
CE SUNT TRIGLICERIDELE?
Trigliceridele sunt o formă de grăsime în sânge. Ele sunt principalele componente ale uleiului vegetal şi ale uleiurilor animale. Trigliceridele sunt formate dintr-o moleculă de glicerină combinată cu trei acizi graşi şi constituie cea mai mare parte a grăsimii digerate de oameni.
Cei care sunt găsiţi cu valori mari ale trigliceridelor au adesea si un nivel ridicat de colesterol total. Persoanele cu nivelul de trigliceride mare (peste 200 mg/dl) au un risc crescut de boli cardiovasculare. Persoanele cu diabet sau care sunt obeze sunt, de asemenea, susceptibile de a avea trigliceride ridicate. Trigliceridele sunt prezente în sânge şi în plasmă, iar in asociere cu colesterolul formează lipidele plasmatice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
