EratosteneÎn prima parte a articolului dedicat lui Eratostene am prezentat modalitatea prin care acesta a estimat circumferinţa Pământului. După determinarea acesteia, Eratostene a putut-o folosi pentru a afla dimensiunile Lunii şi distanţa până la aceasta.

EratosteneEratostene a arătat încă din copilărie capacităţi intelectuale deosebite, fiind atras de mai multe domenii, de la poezie la geografie. A primit porecla de Pentathlos (atlet care participă la cele 5 întreceri are pentatlonului), ca recunoaştere a vastelor sale cunoştinţe.

Doctor Josef Mengele”Îngerul morţii”, cum era denumit în lagărele de concentrare naziste, Josef Mengele este un nume care probabil inspiră şi astăzi teamă. Teamă faţă de ce poate ştiinţa să facă odată ajunsă în mâinile cui nu trebuie şi teamă faţă de capacitatea omului de a face rău.

BERNOULLI, JACQUES - (Basel, 27.12.1654 - 16.08.1705), matematician elveţian, primul din generaţia Bernoulli). A dezvoltat calculul diferenţial şi integral de la nivelul lăsat de Newton (1642-1727) şi Leibniz (1646-1716). A propus denumirea de integrală în 1690. A contribuit la dezvoltarea calculului probabilităţilor, a formulat în 1705 legea numerelor mari. A introdus în 1689 anumite numere raţionale care la propunerea lui A. Moivre (1723) sunt denumite numerele Bernoulli. A descoperit curba numită lemniscată (1694) şi a stabilit proprietăţile spiralei logaritmice, motiv pentru care una din proprietăţi i-a plăcut aşa de mult încât a ales-o ca inscripţie pe mormântul său "Eadem mutata resurgo!" adică, "Mă transform, rămânând acelaşi".

 

Jacques Bernoulli
Jacques Bernoulli

BARROW, ISAAC - (Londra, 1630 - 04.05.1677), matematician, filolog şi teolog englez, profesor de matematică la Universitatea din Cambridge până în 1669, funcţie preluată apoi de Isaac Newton. Este unul dintre precursorii calculului diferenţial şi integral; a obţinut reducerea la o cuadratură a problemei inverse a tangentelor (integrarea unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi). A introdus denumiri matematice ca: axa de coordonate, raza vectoare etc. În domeniul fizicii a dat soluţia problemei teoretice a formării imaginilor în lunete.

 

Isaac Barrow
Isaac Barrow

BARBILIAN, DAN - (Câmpulung-Muscel, 19.03.1895 - Bucureşti, 12.08.1961), matematician şi poet român. A efectuat cercetări în domeniul fundamentării axiomatice a geometriei. A publicat lucrări remarcabile din domeniul  algebrei şi teoriei numerelor. Are studii asupra metrizării anumitor mulţimi (1934), spaţiile Barbilian şi geometria Barbilian. În algebra modernă a introdus (1944) noţiunea de signatură. S-a ocupat cu axiomatizarea mecanicii clasice şi are contribuţii preţioase în domeniul geometriei elementare.

 

Dan Barbilian

Dan Barbilian

ARHIMEDE (Siracuza, c. 287-212 i.e.n.), matematician şi fizician grec. Inventator (scripetele mobil, mufla, roţile dinţate, şurubul fără sfârşit, sisteme de pârghii, oglinzile concave), descoperitor al principiului fundamental al hidrostaticii, care îi poartă numele şi al greutăţii specifice; constructor al unui planetariu care reproduce fazele  Lunii, mişcarea Pământului şi a planetelor, eclipsele de Soare şi de Lună.

 

Arhimede

ARISTOTEL - (Stagira-Macedonia, 384 - Chalkis-Atena, 322 î.e.n.), filozof grec care a studiat la Academia lui Platon din Atena. În 335 î.e.n. a înfiinţat la Atena vestita şcoală numită Lykeion (Liceul). A scris circa 400 de lucrări (păstrate în întregime doar 47).

Are cercetări de logică cunoscute sub titlul de Organon, de filozofie, reunite în Metafisika, în domeniul ştiinţelor naturii, în lucrarea Peri uranu, despre societate, stat, drept, morală, arte. A considerat Universul fără început şi sfârşit în timp, dar finit în spaţiu, în centrul căruia se află Pământul imobil - idee ce a dăinuit până la N. Copernic (1493-1543).

APOLONIU - (Perga, c.262 - Alexandria, c.200 î.e.n.), geometru şi astronom grec. Al treilea şi ultimul mare matematician din perioada elenistică, alături de Arhimede şi Euclid. Opera sa fundamentală este Konika (în 8 cărţi, din care s-au păstrat 7), conţine 387 de propoziţii în care introduce pentru prima dată denumirile celor trei conice - elipsa, hiperbola, parabola, cu numeroase proprietăţi ale lor, precum şi unele noţiuni noi precum: vârfurile secţiunilor conice, diametrii, axele, focarele, normalele etc. Utilizând algebra geometrică, Apoloniu anticipează metoda geometriei analitice, prin folosirea liniilor de coordonate.

ABEL, NIELS HENRIK - (Findo-Kristiansand, 05.08.1802 - Froland-Arendal, 06.04.1829), matematician norvegian; a demonstrat primul (1824) imposibilitatea rezolvării cu ajutorul radicalilor a ecuaţiilor algebrice, în forma lor generală, de grad mai mare decât gradul al 4-lea; a cercetat (1825-1826) integralele care îi poartă numele; a creat (1827) cu K.G.Jacobi (1804-1851) teoria funcţiilor eliptice, cu dublă periodicitate şi teorema adiţiunii (Abel), acel "monumentum aere perennius" (un monument mai trainic decât bronzul) cum a denumit-o A.M. Legendre (1752-1833); a considerat (1828) un tip de ecuaţii funcţionale şi ecuaţiile algebrice abeliene.

EdisonThomas Alva Edison (11 februarie 1847- 18 octombrie 1931) a fost un important inventator şi om de afaceri american al sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX. A fost cunoscut şi ca "Magicianul din Menlo Park", fiind şi cel mai prolific inventator al timpurilor sale.

Nicolaus CopernicNicolaus Copernic s-a născut la 19 februarie 1473, în oraşul Torun, aflat astăzi în Polonia. Astronom şi cosmolog, matematician şi economist, preot şi prelat catolic, a dezvoltat teoria heliocentrică a sistemului solar. Aflaţi mai multe citind această biografie a lui Copernic.

Albert EinsteinAlbert Einstein s-a născut la 14 martie 1879 în oraşul Ulm din Germania, într-o familie de evrei. La finele săptămânii aniversare vă oferim un articol despre viaţa şi realizările ştiinţifice inegalabile ale lui Albert Einstein. Lectură plăcută!

LavoisierChimia are un rol foarte important în viaţa noastră. Dar cum s-a ajuns la asta? Cine a deschis porţile către o lume în care chimia are un un rol vital în existenţa noastră? Ei bine, acel om este Antoine Laurent Lavoisier, un chimist francez cu o mulţime de idei măreţe.

Iuri GagarinIuri Gagarin s-a născut la 9 martie 1935 în regiunea Smolensk din Rusia, regiune situată la vest de Moscova. A fost al treilea din cei patru copii ai familiei Gagarin, având un frate cu 10 ani mai mare decât el, Valentin, o soră mai mare, Zoia şi un frate mai mic, Boris.

Biruni. Pictura iranianaTimp de mai bine de jumătate de secol, după căderea Imperiului Roman de Apus şi până la începutul Renaşterii, focarul cunoaşterii lumii noastre s-a mutat, din Grecia şi Italia bântuite de războaie, în Orientul aflat în plină dezvoltare a civilizaţiei islamice.

George PaladeGeorge Emil Palade este singurul om de ştiinţă de origine română care a luat premiul Nobel. Iată autobiografia pe care acesta a scris-o în 1974, cu ocazia decernării premiului Nobel pentru Medicină, pentru contribuţiile la înţelegerea structurii şi organizării funcţionale a celulei.

Carl LinnaeusTaxonomia se ocupă cu descoperirea, descrierea şi catalogarea organismelor. Bazele ei au fost puse de Carl Linnaeus, botanist şi medic suedez, considerat şi părinte al ecologiei moderne. Metodele lui se folosesc şi în prezent.

Blaise PascalBlaise Pascal s-a remarcat încă din copilărie prin inteligenţa sa uimitoare şi prin pasiunea sa pentru matematică, lăsându-şi amprenta în acest domeniu de la o vârstă foarte fragedă. În continuare, vom face cunoştinţă cu acest om extraordinar şi cu realizările sale.

Johannes KeplerJohannes Kepler este cel mai bine cunoscut pentru cele trei legi ale mişcării planetare. El a adus numeroase contribuţii ştiinţei şi s-a dovedit a fi un astronom uimitor. În continuare, vom arunca o privire asupra vieţii şi carierei acestui om de ştiinţă german.


 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro