FibonacciFibonacci, Leonardo Pisano (Pisa, c. 1170 -c. 1240) a fost un matematician italian. În opera sa fundamentală, Liber abaci (1202), sistematizează un număr imens de informaţii din întreaga moştenire a antichităţii, la care asociază probleme şi metode proprii.

Detalii

Pierre FermatFermat, Pierre (Beaumont de Lomagne, 17.08.1601 – Castres-Toulouse, 12.01.1665) a fost un matematician şi magistrat francez. Fermat a studiat dreptul la Tolouse; a fost consilier al Parlamentului – funcţie pe care a deţinut-o timp de 28 de ani.

Detalii

EulerEuler, Leonhard (Basel, 15.04.1707 – Petersburg, 18.09.1783) a fost un matematician, mecanician, astronom şi fizician elveţian. Euler a studiat la Universitatea din Basel. A dorit să obţină un post la universitatea pe care a urmat-o.

Detalii

Euclid. Şcoala din AtenaEuclid (Siria, c. 330 - Alexandria, 275 î.e.n.) a fost un matematician grec (originar din Damasc). A studiat la Academia din Atena; a fost profesor la şcoala pe care a întemeiat-o în Alexandria (în anul 325î.e.n.). Despre viaţa lui se cunosc puţine.

Detalii

ERATOSTENE (Cyrene, 273 - Alexandria, c.195 î.e.n.) a fost un matematician, astronom, geograf şi literat grec. Şi-a făcut studiile la Atena. A fost directorul Bibliotecii din Alexandria. La bătrâneţe a orbit murind în totală sărăcie.

Este considerat întemeietorul geografiei ştiinţifice şi al cronologiei istorice - prin lucrările: Geografika şi Chronografie; a determinat, pentru prima data în ştiinţă, raza Pământului, a cărei evaluare a descris-o în Katametrisis ges.

Detalii

Rene DescartesRené Descartes (La Haye-Touraine, 31.03.1596 - Stockolm, 11.02.1650) a fost un matematician, filozof şi fizician francez. Bacalaureat şi licenţiat al Universităţii din Poitiers (pentru cunoştinţele sale vaste, era poreclit, încă de când avea 8 ani, “filosoful”).

Detalii

D’ ALEMBERT, JEAN LE ROND (Paris: 16.11.1717-29.10.1783) a fost matematician, fizician, filosof şi literat francez. Fiu natural al ofiţerului Louis Destouches (1668-1726) şi al marchizei Claudine de Tencin (1685-1749) care, curând după naştere l-a părăsit, lăsându-l pe treptele unei biserici – Saint Jean le Rond, din Paris - de unde a fost dus la un azil de copii şi apoi încredinţat de tată spre creştere soţiei unui geamgiu.

Încă de mic a dovedit excepţionale calităţi intelectuale; după ce a studiat în Collège Mazarin, a făcut dreptul şi medicina, continuând să înveţe singur matematicile fără profesor - cum însuşi mărturisea - aproape fără cărţi şi chiar fără a avea un prieten pe care să-l consulte asupra dificultăţilor. La vârsta de 22 ani a atras asupra-i atenţia Academiei de Ştiinţe prin lucrarea Mémoire sur le calcul intégral (1739), astfel că, peste doi ani, a fost încadrat în serviciul ei ca astronom adjunct.

Detalii

CLAIRAUT, ALEXIS CLAUDE (Paris; 07.05.1713 -17.05.1765), matematician şi astronom francez. A dovedit o precocitate impresionantă ca matematician: când avea 9 ani a rezolvat dintr-un manual unele probleme de geometrie pe căi mai simple decât autorul lor; la 10 ani, studiase un curs de analiză matematică şi altul de secţiuni conice; autor la 12 ani, al unui mic memoriu despre curbele duplicatoare, Sur qatre courbes géometriqués (publicat în 1734). Între 13 şi 16 ani s-a ocupat cu curbele cu dublă curbură, făcând prima expunere a coordonatelor spaţiale, în Recherches sur les courbes à double courbure (1731). Aceste rezultate remarcabile au făcut să i se reţină un loc vacant ca membru al Academiei de Ştiinţe din Paris până la împlinirea vârstei de 18 ani (distincţie acordată şi atunci cu dispensă, întrucât limita de vârstă era de 20 de ani); de asemenea, a fost membru de onoare al Academiei din Petersburg.

Detalii

CEBÂŞEV, PAFNUTI LVOVICI (Okatov-Kaluga, 16.05.1821 - Petersburg, 08.12.1894) a fost matematician rus. A studiat la Universitatea din Moscova; a fost profesor la Universitatea din Petersburg, care i-a acordat titlul de doctor pe baza lucrării Teoriia sravnenii (1849). A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Petersburg, Berlin şi Paris, precum şi la Royal Society din Londra.

P.L. Cebâşev a fost un matematician multilateral, întreaga sa activitate constând dintr-o permanentă îmbinare a teoriei cu practica. A inventat şi construit peste 40 de mecanisme diferite (în circa 80 de variante): maşina de sortat, maşina prăşitoare, mecanism de vâslire; a conceput un fotoliu pe roţi, s-a interesat de problema croitului hainelor ş.a. Aceste preocupări i-au servit drept punct de plecare pentru crearea unei noi ramuri a matematicii: teoria celei mai bune aproximări a funcţiilor. A adus contribuţii la interpolarea prin polinoame şi la metoda celor mai mici pătrate, cu care ocazie a ajuns la construcţia teoriei generale a polinoamelor ortogonale, introducând pentru prima oară, şirurile de funcţii biortogonale.

Detalii

CAYLEY, ARTHUR (Richmond, 16.08.1821 - Cambridge, 26.01.1895) a fost un matematician şi avocat englez. Talentul său matematic s-a manifestat pe când era elev, arătând o abilitate fantastică de a face - amuzându-se - lungi calcule numerice. A studiat la Trinity College din Cambridge, după absolvirea căruia a fost încadrat tot acolo. Părăsind cariera didactică a studiat dreptul la Lincoln’s Inn, unde a practicat avocatura 14 ani, fără a-şi întrerupe cercetările matematice.

Avea o cultura vastă, s-a preocupat de arhitectură, îi plăcea pictura (făcea acuarele foarte reuşite), practica turismul, alpinismul. Toate acestea nu l-au împiedicat să scrie 966 de memorii - ce au fost publicate sub titlul Collected mathematical papers (1889\98), în 13 volume (de circa 600 de pagini fiecare) - nefiind astfel întrecut decât de L. Euler (1707-1783). Este semnificativ faptul că Universitatea din Cambridge, apreciind valoarea contribuţiilor lui Cayley, a creeat o nouă catedră de matematici pe care i-a oferit-o odată cu titlul de profesor (1863).

Detalii

CAUCHY, AUGUSTIN LOUIS (Paris, 21.08.1789 -Sceaux-Seine, 23.05.1857) a fost un matematician şi mecanician francez. A studiat la Şcoala Politehnică şi la Şcoala de poduri şi şosele din Paris. A predat matematica la Şcoala Politehnică, apoi la Collège de France şi la Sorbona. A fost membru al Academiei de Ştiinţe din Paris. Persecutat pentru vederile sale politice, a primit exilul în Elvetia (în 1830), de unde a fost chemat la Universitatea din Torino ca titular al catedrei de fizică-matematică înfiinţată anume pentru el. A revenit după 9 ani în Franţa, reluându-şi mult mai târziu cariera de profesor de astronomie şi matematică la Sorbona.

A.Cauchy este una dintre gloriile matematicilor franceze; de o productivitate uimitoare, a scris 789 de memorii cu subiecte din toate domeniile matematicii, din mecanică, astronomie şi fizică. A adus contribuţii importante în special la lămurirea noţiunilor de bază ale analizei matematice, ca: funcţie, limită, continuitate; a enunţat un criteriu de convergenţă a seriilor; e considerat unul dintre fondatorii analizei matematice moderne - introducând multă precizie şi rigoare în această ştiinţă.

Detalii

CARDANO, GIROLAMO (Pavia, 24.09.1501 - Roma, 21.09.1576) a fost un matematician, medic şi filozof italian. Primii şapte ani ai vieţii i-a îndurat cu greu fiind crescut de o doică (departe de mama sa care, nedorindu-l, l-a tratat cu totală lipsă de afecţiune).

În schimb tatăl său s-a preocupat cu grijă de educaţia lui, învăţându-l limba latină, aritmetica, geometria, astrologia. A studiat la Universitățile din Pavia şi Padova, luând doctoratul în medicină. A profesat matematicile la Universitatea din Milano, precum şi medicină, la Pavia, Bologna şi Roma, unde şi-a făcut o mare reputaţie că matematician şi medic.

Detalii

CANTOR, GEORG FERDINAND LOUIS PHILIPPE (Petersburg, 03.03.1845 - Halle, 06.01. 1918) a fost un matematician german. Acesta a făcut studiile la Universitatea din Zürich, din Berlin şi Göttingen, specializându-se în matematică, filozofie şi fizică. A profesat la Universitatea din Halle, după ce a predat şi în învăţământul liceal la început.

La 39 de ani a suferit o puternică depresie care, deşi diminuată, l-a urmărit toată viaţa, firul zilelor sale sfârşindu-se într-un azil de alienaţi.

Detalii

Alexandru BuiaGrădina botanică este, azi, o instituţie de cultură şi o zonă de relaxare. Ca instituţie de cultură, ca spaţiu de cercetare a apărut încă din antichitate, grădina botanică  fiind “laboratorul” în care medicii  cultivau plantele de care aveau nevoie în tratarea bolnavilor.

Detalii

Victor DaimacaLa finele lui 1943 Victor Daimaca trimite către Observatorul Astronomic din Bucureşti o telegramă: „Cometă nouă, mărimea a 8-a în Lynx, pe linia Alfa - Gemini - Ipsilon Ursa Mare, deplasare diurnă 2 grade spre omicron Ursa Mare“.

Detalii

Eliza Leonida-ZamfirescuEliza Leonida Zamfirescu (n. 10 noiembrie 1887 - d. 25 noiembrie 1973), sora inginerului Dimitrie Leonida, este considerată prima femeie inginer din Europa. Aceasta a fost şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. Iată-i povestea...

Detalii

Spiru HaretÎn 1896 Spiru Haret, numit secretar general al Ministerului Instrucţiunii, a propus un proiect de reformă a învăţământului românesc. Noul proiect prevedea gimnaziul unic, divizarea cursului superior de liceu în secţiile clasică, reală şi modernă.

Detalii

Ecovoiu Al. AlexandruGenome ARTIST este rezultatul unei colaborări interdisciplinare între cercetătorii Departamentului de Genetică ai Univ. din Bucureşti şi experţi IT ai Universităţii Politehnica din Bucureşti. Printre autorii software-ului se află Lect. Dr. Alexandru Al. Ecovoiu.

Detalii

Nascut pe 8 februariePe 8 februarie 2013 se împlinesc 179 de ani de la naşterea marelui chimist rus Dimitri Mendeleev, creatorul tabelului periodic al elementelor, respectiv 185 de la naşterea părintelui literaturii ştiinţifico-fantastice, popularul scriitor francez Jules Verne.

Detalii

Radu Ionicioiu, PhDGraţie unui articol recent publicat pe site-ul nostru, am aflat despre o variantă a celebrului experiment cu alegere întârziată (delayed choice) propus de John Archibald Wheeler, variantă al cărei coautor este un cercetător român. Numele său: Radu Ionicioiu.

Detalii

Pagina 2 din 7


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine