De ce la zeci de km deasupra solului temperatura este mult mai mare decât la sol, dar vei îngheța rapid
Știu, este contraintuitiv, dar acesta este adevărul: odată ce intri în troposferă, temperatura începe să crească, dar asta nu înseamnă că nu ai îngheța rapid. Cum este posibil să îngheți dacă temperatura este ridicată? Are legătură cu noțiunile de „temperatură” și „căldură”...
Să luăm două obiecte familiare, o eprubetă subțire și o găleată, în care să turnăm până la umplere apă caldă de 90° C. Care va avea mai multă energie termică? Este simplu de intuit că găleata, nu? Căci apa din eprubetă se va răci rapid, în urma schimbului de căldură cu mediul ambiant (atingându-se echilibrul termic). Apa din găleată va păstra o temperatură mai mare decât cea aerului înconjurător pentru o perioadă mai mare.
Ce credea Aristotel despre sclavie și despre femei (Politica) [1]
Aristotel cu bustul lui Homer, de Rembrandt
Am recitit de curând Politica de Aristotel. Cartea este scrisă acum peste 2.300 de ani. Vine cu provocarea firească: dificil uneori de înțeles contextul celor scrise. Ce mă atrage la cărțile vechi este faptul că pot observa gândirea acelor vremuri. Credem noi uneori că ce gândim astăzi despre diverse subiecte este singurul mod posibil sau etic, dar în mod cert nu este așa. Iar din acest punct de vedere Politica este o carte captivantă, atingând multe subiecte care au legătură cu viața și etica grecească. Dacă se naște cumva tentația să încercați cartea, nu fiți îngrijorați, nu arată deloc precum o carte despre teoriile politice predată pe timpul facultății :)
Un singură mențiune înainte de a „plonja” în universul straniu al gândirii aristoteliene: nu fiți prea aspri cu ce veți citi; Aristotel este și astăzi o lectură formatoare, incredibil de utilă. De principiu, nu este recomandabil să utilizezi standardele etice curente pentru vremuri de mult apuse, cu contexte sociale și culturi pe care nu le putem înțelege în detaliu din cele câteva pagini care s-au salvat peste timp.
Evoluția infracționalității și a accidentelor rutiere în România (2020-2021)
Ultimul raport al Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” privind activitatea rețelei de medicină legală este pentru anul 2019. De atunci, din motive care nu-mi sunt clare, nimic. Acest raport vorbea, pe când încă se mai redacta, printre altele, despre evoluția omuciderilor, sinuciderilor, deceselor din accidente rutiere și a deceselor din cauze nonviolente din România. Era o radiografie utilă a societății noastre. Am publicat în anii anteriori sinteza acestor rapoarte cu privire la anii 2018 și 2019.
Nu am cunoștință dacă a preluat o altă instituție acest rol, cel mai probabil nu (nu am găsit nimic asemănător online). Poliția Română, din fericire, încă publică o serie de statistici cu privire la activitatea acesteia, din care vom prezenta principalele date. Desigur, statisticile Poliției nu sunt asemănătoare cu cele ale INML, dar unele date se referă la aceleași subiecte. Prin urmare, deși aș fi preferat rapoartele INML, am scris un scurt articol despre infracționalitate și accidente rutiere bazat pe datele Poliției :)
De ce filozofia este superioară meditației, plus alte gânduri la final de octombrie (JID-098)
• Orice proces de acumulare de cunoștințe despre om și univers te duce ori ar trebui să te ducă spre limitele cunoașterii. Abia acolo apare, surprinzător, satisfacția și uimirea deplină.
Nu este vorba doar despre faptul că ai ajuns cumva la capătul călătoriei, ci în special despre faptul că te poți exprima, aparent în cunoștință de cauză, despre chestiuni fundamentale.
Înțelegi că problema existenței lui Dumnezeu este nerezolvabilă, că știința are limite de nedepășit, că întrebările fundamentale ale omenirii (cum a apărut lumea, ce este conștiința, dacă avem liber-arbitru), în cea mai mare parte, sunt astfel pentru că nu pot primi răspunsuri definitive.
• Ideea de a renunța la Internet și telefon mobil pentru anumite perioade este atractivă. Unii își impun perioade de renunțare la tot ce este „electronic”. Dar ce pui în loc? Unii au ce, alții nu.
• Nu văd cum ar putea fi orice tehnică de meditație orientală superioară lecturii Criticii rațiunii pure a lui Kant. Chiar și în traducerea chinuită din limba română. De ce ar fi concentrarea pe ritmul respirației superioară față de concentrarea pe explicația mecanismului intim al minții?
Dacă este să medităm, să o facem într-un mod serios, nu?
Studiu: măsurători precise ale stratului neutronic al nucleului atomului de plumb
Reprezentarea unui atom, cu nucleul în centru, iar electronii distribuiți în jurul acestuia
Ciocnirea stelelor de neutroni dă naștere atomilor „grei”, precum atomilor de aur sau de platină. Însă detaliile acestui proces nu sunt bine cunoscute. Un studiu recent al interacțiunii nucleare tari în nucleele de plumb ne poate ajuta să înțelegem mai bine formarea acestor elemente, dar și funcționarea stelelor neutronice.
„Nucleele atomilor grei au un număr mare de neutroni, raportat la numărul de protoni, ceea ce duce la formarea unui strat de neutroni a cărui grosime este în funcție de caracteristicile forței nucleare. Astfel se stabilește o legătură între nucleul atomic și proprietățile stelelor neutronice”.
Efectele alimentelor ultra-procesate asupra sănătății umane
Alimentația este unul dintre factorii cardinali în ce privește starea de sănătate. Dar principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase, deși bine fundamentate științific astăzi, nu fac deocamdată obiectul unei discipline de studiu în școală. Una dintre consecințe este aceea că cei mai mulți dintre noi mâncăm dirijați de marketingul agresiv al comercianților, cumpărând ceea ce este „la ofertă”, ceea ce este ambalat frumos și ceea ce are gust bun.
Mâncarea de proastă calitate are efecte certe asupra sănătății. Dar organismul uman este suficient de robust și adaptabil pentru a „suporta” o alimentație proastă pe perioade lungi, până dă primele semne de „oboseală”.
Verificarea încălcării principiului excluziunii până la scara Plank în atomii de plumb
În cadrul proiectelor de cercetare științifice efectuate în laboratoare subterane, precum cel din Italia de la Gran Sasso, se pot verifica limitele de valabilitate ale principiului excluziunii al lui Pauli. O încălcare a acestui principiu este prevăzută de modele ale teoriei gravitației cuantice. Un experiment recent la Gran Sasso a reușit să ajungă la limite în verificarea acestor modele – până la scara lui Planck.
Cum să planifici un oraș pentru oameni. Cazul Singapore, explicat de arhitectul principal: Liu Thai Ker
Cartierul Central de Afaceri din Singapore (CDB). Credit: wikipedia.org
Evoluția statului Singapore, de la independența față de Marea Britanie până astăzi, este una fascinantă. În videoclipul de mai jos puteți vedea cum era orașul la plecarea britanicilor și cum arată astăzi. Cel care a fost responsabil de uluitoarea transformare, Liu Thai Ker, explică filozofia proiectării și dezvoltării Singapore. Dar, în fapt, explică filozofia proiectării unui oraș pentru oameni.
Ceea ce numim „realitate” este o iluzie. Și nu putem face nimic pentru a ajunge la „esența” realității (JID-097)
Realitatea este o iluzie, adaptată capabilităților senzoriale și cognitive umane. Dar nu în sens mistic, căci ceea ce percepem trebuie să aibă o sursă cât se poate de reală, într-o formă sau alta, chiar dacă nu cunoaștem natura acelei surse. Deși această idee, că realitatea este o iluzie, pare o idee extremă, la care să dai din cap neîncrezător inițial, după cum cred că veți fi de acord la finalul articolului, nu există, practic, niciun argument serios împotriva acesteia.
De ce este lumea o iluzie? Ce înseamnă asta?
Tot ce știm despre lume este mediat de simțuri. Orice observație vom face despre noi și lumea din jurul nostru are la bază informații transmise de organele noastre de simț. Organele de simț transmit informațiile recepționate, conform specificului simțurilor, sub forma unor semnale electrice, către creier, care procesează, dă o formă inteligibilă și „pune la dispoziția” conștiinței o reprezentare a ceea ce a perceput.
ASML - gigantul tehnologic european care stă la baza producției de chipuri din lume
În Țările de Jos se află o companie de care nu ai auzit până acum, dar care se află la baza progresului tehnologic din lume: ASML. Această companie furnizează echipamente care produc cipuri la o scară de doar câțiva nanometri. Iar lumea are o mare nevoie de chipuri.
ASML (de la „Advanced Semiconductor Materials Lithography”) fabrică cea mai avansată tehnologie din lume: mașina care face cipuri de calculator. Și cu cipurile ca activ strategic, ASML și tehnologia sa se află în centrul scenei geo-politice mondiale.
Ce ne spune psihologia despre noi (2)
1. Avem tendința să credem că ceilalți gândesc așa cum gândim noi. De aici așteptarea ca ceilalți să susțină ceea ce credem noi.
2. Cei care încalcă reguli sociale ori au diverse vicii au tendința de a supraestima numărul celor care sunt la fel.
Gluonii ating o stare de saturație în cadrul ionilor
Ce se întâmplă când quarcurile interacționează cu gluonii în nuclee din ce în ce mai mari la energii relativiste? Experimente efectuate în Statele Unite la acceleratorul RHIC (Relativistic Heavy Ion Collider) arată că ciocnirile protonilor cu nuclee din ce în ce mai mari au caracteristici care demonstrează că interacțiunile dintre quarcuri și gluoni la un moment dat ar ajunge într-un regim de saturație, exact cum prevede teoria interacțiunii nucleare tari.
De ce opoziția dintre „natural” și „artificial” este lipsită de sens
Una dintre metaforele moderne, la care mulți aderă fără prea multă analiză, se referă la avantajul pe care-l oferă lucrurile „naturale” în fața celor „artificiale”.
Una peste alta, această antiteză este lipsită de sens, pentru că nu se poate stabili un principiu general valabil. Iată de ce.
Care este rolul invidiei și ce trebuie părinții să știe despre invidie? De ce nu ne plac lăudăroșii (JID-096)
Într-un alt articol am vorbit despre De ce ne bucurăm de răul altuia din perspectivă evoluționistă. Ideea centrală, dacă nu vreți să mai citiți articolul, este că, în fapt, nu ne pasă de celălalt, ci vorbim de un mecanism de recompensă / supraviețuire.
Invidia, ca și satisfacția în fața răului altui, este un sentiment moralmente condamnat. Dar emoțiile nu se comandă, ci sunt „spontane”, indiferent de ce vrei să simți într-o anumită situație. Care ar putea fi rolul invidiei? De ce a apărut de-a lungul evoluției speciei noastre? Cum sunt asociați lăudăroșii invidiei? De ce părinții nu trebuie să compare performanțele copiilor?
Care e culoarea ta favorită? (JID-095)
Ce ai răspunde dacă ai întrebat(ă): care este culoarea ta favorită? Sau: care este cartea / melodia / mâncarea ta favorită? Gândește-te o secundă înainte de a citi și răspunde la aceste întrebări. Ai un răspuns sau nu?
De ce nu are universul niciun centru? Sau are? (JID-094)
Sunt multe idei care sunt propagate cu ardoare prin articolele de popularizare a științei care, după mine, nu au prea mult sens. Una este cea care vorbește despre faptul că universul nu are un centru.
Afirmația este, cred, problematică, din cel puțin două motive: întâi, pentru că transmitem ideea că este clar cum a apărut universul, iar al doilea pentru că este împotriva bunului-simț.
O nouă ipoteză privind dispariției antimateriei din univers
În prezent în univers nu există, din câte știm, antimaterie; stelele, planetele, galaxiile sunt compuse doar din materie. Se crede însă că imediat după Big Bang ar fi existat cantități egale de materiei și antimaterie. Unde a dispărut cea din urmă?
O nouă teorie sugerează că în primele clipe de viață ale universului, în cadrul unor ciocniri la energii extreme, ar fi luat naștere neutrini speciali (nu cei pe care îi cunoaștem), care prin interacțiunile lor cu particulele din univers ar fi dus la dispariția antimateriei într-un proces care se numește leptogeneză.
Cum creează particulele fundamentale conștiința umană?
O întreprindere umană care nu prea a lăsat urme serioase (în sensul de rezultate solide) este cea care urmărește să descifreze misterul conștiinței umane. Teorii există, dar niciuna satisfăcătoare. În ce mă privește, cred că este imposibil ca mintea umană să ajungă vreodată să se cunoască pe sine însăși. Nu există niciun dubiu că există multiple limite naturale / biologice ale minții umane, iar conștiința este una dintre aceste limite. Și în cazul în care un extraterestru atotcunoscător ar învăța româna și ne-ar spune, pas cu pas, cum funcționează conștiința, tot nu am putea pricepe. Motivul este explicat în acest articol.
Limba română în... context regal
A murit regina Angliei. Ca de obicei în astfel de situații, s-au evidențiat două curente la noi: cei care s-au raportat la deces ca și când le-a murit cineva apropiat și cei care s-au apucat să evidențieze cât de nefastă a fost domnia reginei.
Dar decesul a evidențiat superficialitatea bine-cunoscută a presei în alegerea și scrierea termenilor.
În ce fel afectează gravitația biologia? De ce ar îmbătrâni mai lent un organism în proximitatea unei găuri negre?
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Einstein a schimbat fundamental modul în care înțelegem universul. Una dintre ideile cele mai stranii, dar demonstrate experimental, este aceea că timpul nu trece pretutindeni la fel, curgerea timpului fiind afectată de locul în univers (de gravitație). Dar cum este biologia afectată de gravitație? Adică de ce un om într-un câmp gravitațional mai puternic ar îmbătrâni mai încet?
La ce te ajută să înțelegi știința, dacă nu ești om de știință? (JID-093)
Deși am pregătire tehnică și scriu în domeniul științei de mai bine de 14 ani, nu mă consider un om de știință, de vreme ce nu practic în domeniul științei. Dar are vreo utilitate această preocupare pentru știință? Ajută la ceva să înțelegi ce spune știința despre începutul lumii, despre componentele fundamentale ale naturii, despre cum funcționează un atom, despre cum se formează o galaxie ori un sistem solar, despre cum funcționează o celulă, despre diferența dintre medicină și pseudomedicină ori despre dificultățile în explicarea conștiinței?
Probabil că nu aș mai fi scris acest articol dacă răspunsul ar fi fost nu :)
