Din cauza consecinţelor negative asupra sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat limitarea consumului de zahăr la mai puţin de 10% din aportul caloric zilnic al unei persoane. În acest context, industria alimentară a început să utilizeze din ce în ce mai des îndulcitorii artificiali în locul zahărului din alimente şi băuturi. Aceste substanţe au capacitate ridicată de îndulcire, chiar şi în cantităţi scăzute, şi au un aport caloric minim. Datorită acestor caracteristici, consumul de îndulcitori artificiali a devenit o strategie din ce în ce mai frecvent utilizată pentru a combate obezitatea şi hiperglicemia.
Luna aceasta, însă, IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS a clasificat aspartamul, unul dintre cei mai utilizaţi îndulcitori artificiali, drept potenţial agent carcinogen, ridicând numeroase semne de întrebare referitoare la siguranţa consumului acestor substanţe şi efectele asupra sănătăţii. Dar ce spun studiile despre îndulcitorii artificiali?
Mesaje principale:
- Îndulcitorii artificiali pot fi prezenţi în variate tipuri de alimente, motiv pentru care este importantă verificarea listei de ingrediente
- Un aport normal al acestor compuşi este considerat sigur în prezent pentru sănătate
- Deşi a fost identificat un potenţial risc de cancer asociat aspartamului, nu există date care să indice că un consum în limite normale (40 mg/kg corp) este periculos
- Consumul excesiv al îndulcitorilor sintetici ar putea să se asocieze cu un risc ridicat de apariție a bolilor cardiovasculare şi diabetului zaharat
Chiar dacă produc aceeaşi senzaţie de dulce ca şi zahărul, din cauza structurilor chimice variate, îndulcitorii artificiali parcurg alte căi metabolice în organismul uman, astfel că pot avea implicaţii diferite asupra sănătăţii. Printre cei mai cunoscuţi îndulcitori artificiali se numără: aspartamul, sucraloza, zaharina şi acesulfamul de potasiu. Unii dintre aceşti aditivi au un număr scăzut de calorii, în timp ce alţi compuşi sunt lipsiţi de calorii.
Din punct de vedere legal, îndulcitorii sau înlocuitorii zahărului trebuie să fie clasificaţi drept siguri în urma evaluării de către autorităţile competente pentru a putea fi utilizaţi în alimente sau băuturi. Dacă datele indică riscuri relevante şi bine demonstrate asociate consumului unei substanţe în cantităţile prezente uzual în alimente, utilizarea îndulcitorului respectiv va fi restricţionată.
Prin urmare, toţi îndulcitorii artificiali prezenţi pe listele de ingrediente ale băuturilor şi alimentelor pe care le găsim în magazine au parcurs o etapă riguroasă de evaluare a informaţiilor disponibile din studii şi pot fi utilizaţi legal în industria alimentară, în concentraţii bine reglementate, deoarece nu au fost identificate riscuri asociate consumului în cantităţile respective. Atunci când apar noi date legate de impactul asupra sănătăţii al îndulcitorilor, statusul legal şi recomandările despre consumul acestora sunt revizuite.
Acesta a fost şi cazul aspartamului. Pe măsură ce din ce în ce mai multe date au devenit disponibile din studii, a fost necesară reevaluarea acestora pentru a adapta clasificarea compusului şi recomandările legate de consumul acestuia.
Sunt îndulcitorii artificiali carcinogeni?
În funcţie de dovezile ştiinţifice, IARC poate clasifica un potenţial factor de risc oncologic în una dintre următoarele categorii: carcinogenic, potenţial carcinogenic, posibil carcinogenic şi neclasificabil. Aceste clase iau în considerare în primul rând cantitatea şi calitatea datele existente despre asocierea cu cancerul şi mai puţin cât de periculos este factorul respectiv de risc.
Noua clasificare a aspartamului nu asociază în mod direct consumul acestui îndulcitor artificial cu dezvoltarea cancerului, cu atât mai puţin în cantităţi reduse sau moderate, ci atrage atenţia spre o atitudine precaută şi necesitatea investigării suplimentare a efectelor acestui aditiv asupra sănătăţii umane. Această decizie este fundamentată pe revizuirea a 1300 de studii, însă dovezile asupra conexiunii dintre consumul de aspartam şi cancerul hepatic sunt limitate.
Principalele studii care au condus la această decizie:
- Un studiu publicat în European Journal of Nutrition, derulat pe peste 470 000 de persoane, a identificat o asociere între consumul de băuturi care conţin îndulcitori artificiali, inclusiv aspartam, şi dezvoltarea carcinomului hepatocelular (cancerul hepatic)
- Rezultatele unui alt studiu, publicat în Cancer Epidemiology, au indicat existenţa unei asocieri între dezvoltarea cancerului hepatic şi consumul de băuturi care conţin îndulcitori artificiali la persoanele cu diabet zaharat
- Evaluarea riscurilor consumului de băuturi care conţin îndulcitori artificiali, inclusiv aspartam, pe aproape un milion de persoane, în cadrul unui studiu publicat în Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention, a sugerat o potenţială asociere cu dezvoltarea cancerului pancreatic
În ceea ce priveşte datele de laborator, aspartamul ar putea fi implicat în apariţia unor forme de cancer prin intermediul unuia dintre cei trei metaboliţi ai săi: metanolul. Metanolul este apoi transformat în acid formic, substanţă care determină leziuni la nivelul ADN-ului.
Încă din 1981, JEFCA (Joint FAO/WHO Committee on Food Additives), comitetul de experţi în aditivi alimentari al OMS, a considerat consumul de aspartam sigur în limitele dozei zilnice acceptate (40 mg/kg corp). Odată cu revizuirea literaturii ştiinţifice referitoare la potenţialele riscuri ale aspartamului, JEFCA nu a modificat recomandările legate de cantitatea care poate fi consumată în siguranţă, deoarece nu există dovezi că ingestia în limitele recomandate ar putea să crească riscul de cancer. Spre exemplu, în funcţie de cât de mult aspartam conţine o băutură, un adult de 60 kg ar trebui să consume între 12 şi 36 de doze de cola zero zilnic pentru a fi la risc.
Clasificarea aspartamului drept potenţial agent carcinogen ar putea, însă, să prezinte şi consecinţe negative. Dovezile ştiinţifice legate de carcinogenicitatea aspartamului sunt puţine şi de calitate precară, astfel că există îngrijorarea că decizia IARC ar putea să determine persoanele să consume mai mult zahăr pentru a evita îndulcitorii artificiali, iar efectele nefavorabile asupra sănătăţii ale acestora să depăşească potenţialele riscuri ale aspartamului.
Ne ajută îndulcitorii artificiali să slăbim?
Recent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat noi ghiduri prin care nu recomandă consumatorilor să utilizeze îndulcitori artificiali pentru controlul masei corporale, decizie care a determinat o reacţie puternică din partea industriei alimentare, care a justificat că aceste substanţe ajută, totuşi, la reducerea cantităţii de zahăr din dietă.
Recomandarea OMS se aplică tuturor înlocuitorilor sintetici ai zahărului şi se bazează pe revizuirea rezultatelor a peste 280 de studii, concluzia fiind aceea că prin consumul îndulcitorilor artificiali nu are loc scăderea procentului de ţesut adipos corporal pe termen lung, însă poate creşte riscul de diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, precum şi mortalitatea. Deoarece rezultatele studiilor sunt influenţate de caracteristicile participanţilor şi de modul de proiectare a acestora, noile recomandări au fost evaluate ca fiind condiţionate, fiind necesară investigarea suplimentară a efectelor îndulcitorilor artificiali asupra masei corporale şi sănătăţii umane pentru a optimiza indicaţiile legate de consumul acestora în siguranţă.
Faptul că nu a putut fi demonstrată asocierea dintre pierderea semnificativă în greutate şi înlocuirea zahărului cu îndulcitorii artificiali se află în contradicţie cu prezenţa conţinutului caloric extrem de redus al acestora. Acest impact minor asupra masei corporale ar putea fi explicat de existenţa altor efecte asociate consumului de îndulcitori artificiali, cum ar fi cele asupra sistemului nervos, care contrabalansează limitarea aportului caloric prin zahăr.
Imagistica prin rezonanţă magnetică de tip funcţional a arătat, în cadrul unui studiu publicat în Physiology&Behavior, că persoanele care consumă băuturi fără zahăr, care conţin îndulcitori non-nutritivi, au un răspuns de tip „răsplată” diferit la nivel cerebral în urma stimulării gustative prin aportul alimentelor dulci. Rezultatele unui studiu clinic randomizat publicat în JAMA Network Open sugerează că aportul de îndulcitori artificiali, de tipul sucralozei, ar putea stimula apetitul, determinând consumul unei cantităţi ridicate de alimente la următoarea masă.
Îndulcitorii artificiali şi riscul cardiovascular
Un studiu publicat în The BMJ, care a inclus datele a peste 100 000 de persoane, a concluzionat că aportul total de îndulcitori artificiali se asociază cu riscul de boli cardiovasculare, cu o rată a incidenţei acestora mai ridicată la persoanele care consumă cantităţi crescute. Cele mai puternice asocieri au fost constatate pentru riscul de boli cerebrovasculare. În mod particular, aportul de aspartam s-a asociat cu riscul crescut de evenimente cerebrovasculare, iar consumul sucralozei şi de acesulfam de potasiu cu riscul ridicat de boală coronariană.
De asemenea, eritritolul creşte riscul de evenimente majore cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Nature Medicine, efect mediat de capacitatea acestui îndulcitor de a creşte reactivitatea trombocitară şi de a favoriza trombozele, la niveluri plasmatice considerate fiziologice.
Toleranţa la glucoză şi riscul de diabet zaharat
Deşi îndulcitorii artificiali, prin structura lor chimică, nu cresc în mod direct glicemia, aceştia ar putea să favorizeze dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2, conform unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) din 2017. Aceste substanţe afectează absorbţia glucozei, răspunsul glicemic şi acţiunea glucagonului la nivel intestinal. Un studiu, publicat în American Journal of Clinical Nutrition, de tip randomizat, a arătat că îndulcitorii cu conţinut scăzut de calorii scad semnificativ sensibilitatea la insulină, la adulţii sănătoşi.
Conexiunile dintre consumul îndulcitorilor artificiali şi riscul de diabet zaharat au fost clarificate de rezultatele unui alt studiu, publicat în Cell. Conform acestora, îndulcitorii sintetici modifică microbiomul şi metabolomul adulţilor sănătoşi, iar zaharina şi sucraloza alterează semnificativ toleranţa la glucoză. Deoarece efectele sunt mediate de microbiom, care este unic fiecărei persoane, impactul consumului de îndulcitori fără calorii asupra organismului diferă de la un om la altul.
Îndulcitorii artificiali pot avea efecte toxice
Un studiu publicat în Journal of Toxicology and Environmental Health – Part B a arătat că sucraloza determină lezarea ADN-ului şi creşte permeabilitatea intestinală, producând simptome precum dureri abdominale, diaree, meteorism etc. Consumul sucralozei este asociat cu creşterea expresiei genelor implicate în inflamaţie, stres oxidativ şi cancer.
Efectul genotoxic al acestui îndulcitor este mediat de sucralozo-6-acetat, care poate fi produs în organismul uman din sucraloză, dar există şi urme ca urmare a procesului de producţie în alimentele de la raft în cantităţi atât de ridicate încât depăşesc nivelurile considerate sigure.
Aceste rezultate indică necesitatea elaborării unor noi reglementări referitoare la industria alimentară şi consumul în siguranţă al acestui îndulcitor artificial. Evaluările anterioare ale U.S. Food and Drug Administration (FDA) au concluzionat că este sigur consumul de sucraloză, fiind analizate peste 110 de studii care au evaluat potenţialele efecte asupra fiziologiei şi patologiei umane.
Credit imagine depositphotos.com
Articol preluat de pe RaportulDeGardă, publicat sub licența Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License
