Expansiunea universului are valori diferite, funcție de metoda de măsurare. Să fie așa pentru că suntem într-o bulă cosmică?
Imagine obținută cu Telescopul Hubble a cefeidei RS Puppis, una dintre cefeidele folosite pentru a măsura expansiunea universului
Care este viteza de expansiune a universului? Diverse metode de a o măsura dau rezultate diferite. O nouă teorie, a bulei cosmice intergalactice, ar explica aceste rezultate.
Teoria apariției şi a evoluţiei universului are ca punct de plecare aşa-numitul Big Bang, un fel de explozie cosmică, care ar fi dus la apariția spațiu-timpului și a tot ce există în acesta: materie, antimaterie, materie întunecată ori energie întunecată. De atunci, adică acum circa 13,8 miliarde de ani, universul se află în expansiune şi în răcire. Dacă la început era un univers extrem de cald, o supă de quarcuri şi gluoni, la ora actuală temperatura universului, măsurată prin intermediul radiaţiei cosmice de fond, este de circa 2,7 K.
Privire comparativă: cum a evoluat epidemia COVID-19 în Italia, Spania, Germania și România [06 aprilie 2020]
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).
Are grupa sanguină influență asupra rezistenței la virusul SARS-CoV-2?
Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-19. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.
Cum funcționează testele pentru detectarea coronavirusului SARS-CoV-2?
De când epidemia de COVID-19 a intrat și în România, s-a tot vorbit despre detecția rapidă a celor infectați, despre capacitatea de testare, despre tipuri de teste etc. Dar câte tipuri de teste există? În ce constă aplicarea unui test de detectare a SARS-CoV-2 și cât de sigură este această testare?
Testele pentru diagnosticarea COVID-19 sunt de două tipuri:
(1) teste care detectează componente ale codului genetic al coronavirusului (numite teste moleculare ori teste bazate pe acizi nucleici);
(2) teste care detectează proteinele asociate prezenței virusului (imunoteste).
De ce SARS-CoV-2, coronavirusul care duce la COVID-19, nu este similar cu virusul gripei [video]
Întâi de toate, SARS-CoV-2 este mult mai contagios. Pornind de la R0 (numărul de reproducere de bază - numărul mediu de persoane infectabile de o persoană infectată), după 10 pași de răspândire, virusul gripei (R0=1,3) infectează 56 de persoane. Noul coronavirus (R0=2-2,5) va infecta mai bine de 2.000 de persoane.
Unde sunt cele două virusuri similare? La unele dintre simptome: febră, tuse, faptul că uneori duc la pneumonie. Dar sunt multe alte diferențe, după cum explicăm mai jos.
Cinci lucruri despre care, cel mai probabil, ai opinii greșite [video]
În videoclipul de mai jos sunt prezentate cinci idei care, cel mai probabil, sunt înțelese în mod greșit de cei mai mulți dintre noi. Iată cele cinci idei (rămânând să vedeți explicațiile pe larg în videoclip), în varianta corectă:
1. Pe Stația Spațială Internațională (SSI) astronauții simt gravitație (puteți citi și acest articol al nostru, video inclus, despre cum funcționează SSI).
Masca, și dacă nu oferă protecție perfectă, reduce doza de virus inspirat
.jpg)
SARS-CoV-2 (în galben) ieșind dintr-o celulă umană
Se discută mult astăzi dacă este bine sau nu să purtăm mască pentru a evita infecția cu noul coronavirus.
E important de știut că modul de expunere la particulele virale contează. În cele mai multe cazuri, nu în toate, este o diferență din perspectiva efectelor între infecția cu o cantitate mare de virus și o cantitate mică de virus.
Sistemul imunitar este mai eficient dacă are de-a face, la început, cu o cantitate mai mică de virus. O cantitate mică de particule virale inițiale implică o perioadă mai lungă pentru virus pentru a se multiplica până la un nivel care devine periculos. Asta oferă timp sistemului imunitar pentru a crea o protecție eficientă.
Gânduri din izolare în epoca marelui virus
În timpuri ca acestea, de început al unei epidemii generate de un nou virus, care ucide, două incertitudini ne macină liniștea: nu știm cât va dura și nu știm dacă vom supraviețui. Nicio statistică în care rata mortalității e mai mare de 0 nu ne poate liniști pe deplin. Iată câteva gânduri apărute în izolarea impusă de vremuri...
1. Acum, când un virus minuscul, cât a mia parte a unui milimetru, ne-a blocat pe toți în case, câți ne găsim ceva cu sens de făcut? Câți avem o pasiune care să ne ocupe zilele lungi?
2. Este uimitor că deși cădem de acord că universul în întregul său, viața însăși, nu au niciun sens, noi, indivizii, ne vom găsim mereu unul. Absurditatea existenței pare să acopere orice altceva, mai puțin propria noastră ființă.
Ce știm, pe scurt, despre SARS-CoV-2, virusul care a trimit populația planetei în casă
Noul coronavirus, denumit de cercetători SARS-CoV-2, este parcă desprins dintr-un scenariu de film apocaliptic: extrem de contagios, majoritatea celor care-l contactează nu au simptome (50%, conform unui studiu din Islanda) sau au simptome ușoare (ceea ce-i permite răspândirea neidentificabilă), ocolește copiii și are o predilecție pentru bătrâni (de unde și teoriile conspirației că a fost creat în laborator să-i elimine pe cei care se bucură azi de pensii).
Alte două măsuri ușor de pus în practică pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2
Pe 22 martie am scris un articol în care am propus 4 măsuri simple pentru a limita transmiterea noului coronavirus.
1. Auto-izolarea grupei de vârstă de risc maxim (a fost pusă în practică, urmată de o relaxare a condițiilor).
2. Verificarea temperaturii tuturor celor care intră în magazine, farmacii, spitale (nu a fost pusă în practică, și merită aplicată imediat).
3. Păstrarea sub un control strict a celor aflați în auto-izolare (se fac eforturi, dar numărul celor aflați în carantină este enorm: 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu.)
4. Testarea agresivă (nu s-a pus în practică, cel mai probabil din cauza lipsei unui număr suficient de teste).
La data scrierii articolului erau puțin peste 400 de persoane infectate.
Studiu românesc de identificare rapidă a infecției cu noul coronavirus cu ajutorul inteligenței artificiale
ClinicalTrials.gov este o bază de date a studiilor clinice derulate în toată lumea. Verificând lista studiilor existente pe subiectul noului coronavirus (SARS-CoV-19), am descoperit în lista celor 220 de studii și unul sponsorizat de profesorul universitar Adrian Covic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Lectorul Alexandru Burlacu, de la aceeași universitate, pare că ar fi responsabil cu derularea efectivă a studiului (este denumit: „principalul investigator”).
Ne putem întări sistemul imunitar pentru a face față unor agenți patogeni?
Este întărirea sistemului imunitar un deziderat? Iar dacă îţi doreşti acest lucru, există medicamente pentru asta? O să aruncăm o privire sceptică asupra unei populare strategii de marketing din ultimii ani: vânzările produselor care pretind a „întări sistemul imunitar”.
Sună atât de simplu şi dezirabil. Cine nu şi-ar dori un sistem imunitar foarte performant capabil să lupte împotriva oricăror ameninţări, începând cu o simplă răceală şi culminând chiar cu cancerul? Dar este această abilitate într-adevăr ceva ce putem cumpăra sub forma unei soluţii medicamentoase într-un mic recipient?
Ce înseamnă „intrigant”? Nu, nu înseamnă „fascinant”, „surprinzător” ori „curios”, cum cred mulți
Textul de mai sus este de pe republica.ro.
Dacă citiți textul de mai sus cu atenție, o să vedeți că autorul vrea să spună respectivele statistici ridică semne de întrebare, te fac curios să analizezi mai serios ce se întâmplă. Și nu a găsit alt cuvânt pentru a descrie asta decât „intrigant”. Din păcate autorul textului nu are simțul limbii.
Privire comparativă: cum a evoluat epidemia COVID-19 în Italia, Spania, Germania și România [29 martie 2020]
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).
Cărți gratuite oferite de Humanitas (în format electronic) - să nu ne plictisim în epoca marelui virus
Humanitas a decis să pună la dispoziția publicului, gratuit, câteva zeci de cărți, în formă electronică, încercând, probabil, să umple timpul unei națiuni blocate în casă prin câteva lecturi de calitate.
Ce mi-a atras atenția este romanul lui Robert Musis, Omul fără însușiri, unul dintre marile romane ale secolului al XX-lea. Dacă doriți, puteți cumpăra cartea cu doar 100 de lei de pe elefant.ro :) Sigur nu au aflat că e la liber...
Calea Lactee este mult mai mare decât se credea. Motivul: materia întunecată
Calea Lactee. Credit: J. Skowron / OGLE / Astronomical Observatory, University of Warsaw
Cât de mare este galaxia noastră? Un nou studiu arată că aceasta ar putea avea un diametru de circa 1,9 milioane ani-lumină, dacă ţinem cont de haloul de materie întunecată care se simte gravitaţional, dar nu se vede.
Suedia are, deocamdată, o abordare diferită față de celelalte țări din Europa, neimpunând restricții severe de circulație
Mesaj în fața unui bar din Stockholm. Credit: Colm Fulton/Reuters
În timp ce toate celelalte țări din Europa au impus măsuri stricte de circulație a persoanelor, în încercarea de a limita răspândirea noului coronavirus, Suedia a rămas excepția. Școli, grădinițe, baruri, restaurante, stațiuni de schi, cluburi sportive, coafoare - toate rămân deschise, asta la săptămâni după ce totul s-a închis în țările din zonă, precum Danemarca și Norvegia.
Rusia afirmă că a creat un medicament împotriva noului coronavirus
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Agenția Biomedicală Federală din Rusia a declarat astăzi că a creat un medicament pentru tratamentul COVID-19. Acest medicament se bazează pe meflochină, care este utilizat pentru prevenirea sau tratarea malariei. Se presupune că medicamentul va oferi un tratament eficient pacienților cu COVID-19 cu severitate variabilă.
Șefa Agenției Biomedicale Federale ruse, Veronica Skvorţova, a afirmat că: „Medicamentul are selectivitate înaltă, blocând efectul citopatic (deteriorarea celulelor) al coronavirusului, prevenind multiplicarea acestuia. Efectul imunosupresiv al meflochinei împiedică activarea reacției inflamatoare cauzate de virus. Adăugarea antibioticelor macrolide şi a penicilinei sintetice nu doar că împiedică formarea unui sindrom bacterian-viral secundar, dar și permite creșterea concentraţiei agenţilor antivirali din plasma sângelui şi din plămâni. Acest aspect va oferi un tratament eficient pentru pacienţii cu COVID-119 de severitate variată”.
„Evidență” nu este sinonim cu „dovadă” în limba română
Un termen folosit greșit adesea de jurnaliști este „evidență”, cu sensul de „dovadă”. Am dat exemplul de mai sus din profit.ro, dar cuvântul, cu acest sens, este ușor de găsit în multe publicații românești.
Ce se întâmplă atunci după ce te infectezi cu noul coronavirus, SARS-CoV-2? [video]
Ce întâmplă atunci când te infectezi cu noul coronavirus? Acesta intră în celulele corpului, afectând în special gâtul și plămânii. În videoclipul de mai jos puteți vedea: cum se strecoară noul coronavirus în celula umană, cum se multiplică, modul în care poate afecta plămânii și de ce poate fi nevoie de ventilare mecanică pentru a ține în viață pacientul, care sunt abordările curente pentru obținerea unui vaccin care ar putea pune capăt unei viitoare epidemii, similare cu cea pe care o vedem în plină evoluție azi.
