Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-19. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.

Iată ce arată, în cifre, studiul, pe care-l puteți citi integral aici (eng.):
s-au colectat probe de sânge de la 1.775 pacienți infectați cu noul coronavirus de la Spitalul Jinyintan, Wuhan, China; 113 pacienți de la Spitalul Renmin, Universitatea Wuhan, China; 285 pacienți de la Spitalul poporului nr. 3, Shenzhen, China.

s-a stabilit modul în care sunt distribuite grupele de sânge (A, B, AB și 0) în populație, pe baza următoarelor eșantioane: 3.694 de persoane din Wuhan; 23.386 din Shenzhen.

Distribuția grupelor de sânge în Wuhan (calculată pe baza celor 3.694 persoane):
:: 32,16% - grupa A;
:: 24,90% - B;
:: 9,10% - AB;
:: 33,84% - 0.
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (1.775 pacienți, Spitalul Jinyintan), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
:: 37,75% - grupa A : 670 persoane infectate vs 571 persoane (dacă distribuția celor infectați, pe baza grupei de sânge, ar fi fost similară cu distribuția grupelor de sânge în populația normală, adică 32,16%)
:: 26,42% - B: 469 persoane vs 442 (dacă ar fi fost 24,90%)
:: 10,03% - AB: 178 persoane vs 161 (dacă ar fi fost 9,10%)
:: 25,80% - 0: 458 persoane vs 600 (dacă ar fi fost 33,84%).

Dintre cei 1.775 de pacienți 206 au decedat. Pe grupe de sânge, procentele deceselor sunt următoarele: grupa A: 41,26% (85 de persoane); grupa B: 24,27% (50); grupa AB: 9,22% (19); grupa 0: 25,24% (52). Ca și în cazul numărului total de infecții, diferențe semnificative apar doar în cazul grupelor A și 0.

Distribuția grupelor de sânge în Shenzhen (calculată pe baza celor 23.386 persoane):
:: 28,77% - grupa A;
:: 25,14% - B;
:: 7,32% - AB;
:: 38,77% - 0.
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (285 pacienți de la Spitalul poporului nr. 3, Shenzhen), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
:: 28,77% - grupa A: 82 infectați vs 82 (dacă ar fi fost infectați 28,77%)
:: 29,12% - B: 83 vs 72 (dacă ar fi fost 25,14%)
:: 13,68% - AB: 39 vs 21 (dacă ar fi fost 7,32%)
:: 28,42% - 0: 81 vs 110 (dacă ar fi fost 38,77%).

Distribuția grupelor de sânge în Shenzhen (calculată pe baza celor 23.386 persoane):
:: 28,77% - grupa A;
:: 25,14% - B;
:: 7,32% - AB;
:: 38,77% - 0.
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (113 pacienți de la Spitalul Renmin, Shenzhen), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
:: 39,82% - grupa A: 45 infectați vs 33 (dacă ar fi fost infectați 28,77%)
:: 22,12% - B: 25 vs 28 (dacă ar fi fost 25,14%)
:: 13,3% - AB: 15 vs 8 (dacă ar fi fost 7,32%)
:: 24,78% - 0: 28 vs 44 (dacă ar fi fost 38,77%).

Ce observăm? Datele spun povești diferite, totuși, de la spital la spital. O concluzie cu ceva consistență este: cei cu grupa 0 au fost mereu mai puțini decât ar fi fost în cazul unei distribuții a infecțiilor similare cu distribuția grupelor de sânge în populație.

Diferență între numărul de pacienți real și cel „așteptat”, pe baza distribuției grupelor de sânge (valori absolute):
Cei cu grupa A au avut:
· +99 în studiul 1 (1.775 pacienți); +0 în studiul 2 (285 pacienți); +12 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa B au avut:
· +27 în studiul 1 (1.775 pacienți); +11 în studiul 2 (285 pacienți); -3 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa AB au avut:
· +17 în studiul 1 (1.775 pacienți); +18 în studiul 2 (285 pacienți); +7 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa 0 au avut:
· -142 în studiul 1 (1.775 pacienți); -29 în studiul 2 (285 pacienți); -16 în studiul 3 (113 pacienți).


 Iată o serie de limitări, admise și de cercetători:
· numărul de pacienți este mic, în special în două cazuri din trei;
· nu au fost folosite date cu privire la alte afecțiuni ale pacienților, care, în multe cazuri, fac diferența dintre spitalizare și nespitalizare.

Așadar, ce rămâne din acest studiu?
· Este un studiu preliminar.
· Indică faptul că cei cu grupa 0 ar putea avea o rezistență un pic mai mare decât cei cu celelalte grupe, dar în niciun caz nu indică imunitatea la boală.
· Sunt discrepanțe între cele trei studii sub aspectul procentului numărului de infectați cu grupa A.
· Pare că în cazul celorlalte grupe de sânge, B și AB, nu putem trage vreo concluzie utilă.
· Nu este clar care ar putea fi cauza diferențelor constatate.

____________________

Suplimentar: Care sunt diferențele între cele patru tipuri de sânge?

Membrana celulelor roşii din sângele nostru conţine mai multe antigene dintre care cele mai importante sunt antigenele A, B şi 0. După grupa sanguină specia umană este împărţită în persoane cu grupa 0, cu grupa A, cu grupa B şi cu grupa AB. Fiecare persoană moşteneşte un antigen de la un părinte şi un antigen de la celălalt părinte; aceste antigene îi  determină grupa sanguină.

Antigenele A şi B sunt antigene "dominante". Acest lucru înseamnă că dacă o persoană are un antigen B şi un antigen 0, antigenul dominant B va determina tipul grupei sanguine al persoanei. Mai mult, două persoane cu acelaşi tip de sânge pot avea perechi de antigene diferite, adică o persoană cu grupa sanguină A, poate avea antigene AA ori antigene A0 (iar cum A este dominantă, 0 nu va fi vizibilă în grupa de sânge).

Contrar opiniei unora, este foarte posibil ca un copil să aibă o grupă sanguină complet diferită de a părinţilor, chiar dacă aceştia au amândoi aceeaşi grupă sanguină. De exemplu, dacă cei doi părinţi au grupa sanguină B şi au antigenii B şi O, copiii pot moştenii antigenii B şi B (B de la fiecare părinte) ori B şi O (B de la un părinte, 0 de la celălalt).

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro