Noul coronavirus, denumit de cercetători SARS-CoV-2, este parcă desprins dintr-un scenariu de film apocaliptic: extrem de contagios, majoritatea celor care-l contactează nu au simptome (50%, conform unui studiu din Islanda) sau au simptome ușoare (ceea ce-i permite răspândirea neidentificabilă), ocolește copiii și are o predilecție pentru bătrâni (de unde și teoriile conspirației că a fost creat în laborator să-i elimine pe cei care se bucură azi de pensii).


Nu e un virus care să sperie prin modul în care arată pacienții, pentru că nu transformă exteriorul (nu sunt umflături, malformații ori măcar o roșeață pe corp), ci distruge plămânii, lăsându-l pe pe cel infectat fără posibilitatea de a-și mai asigura necesarul de oxigen. Poate de aceea nici nu e așa de temut de parte a populației...

A fost descoperit sfârșitul lui decembrie 2019 în Wuhan, China, descoperindu-se că poate provoca o pneumonie severă, care, în anumite cazuri, este letală.

SARS-CoV-2 reprezintă un una dintre cele șapte specii de coronavirus ce infectează și oamenii, al căror genom este bazat pe ARN (acid ribonucleic). Are mai puțin de 30.000 de secvențe genetice (omul are peste 3 milioane). Virusul este învelit în molecule lipidice uleioase, care se destramă în contact cu săpunul (de unde și recomandarea spălării multiple cu apă și săpun). La exterior virusul are o proteină S (spike), ce dă impresia, la microscop, asemănării cu corona solară (de unde denumirea: coronavirus).

Alte virusuri din seria de șapte au provocat epidemii în anii anteriori: SARS (2002-2003; virusul ce a provocat această epidemie are denumirea de SARS-CoV) și MERS (2012). SARS-CoV și SARS-CoV-2 au strămoș comun, dar nu sunt unul evoluat din celălalt.

Este un virus zoonotic, adică a trecut de la animal (liliacul și pangolino sunt suspecții de serviciu) la om.



SARS-CoV-2


Virusul intră în organism prin nas, gură și ochi, apoi se cuplează celulelor din căile respiratorii superioare care produc o proteină denumită ACE2 (aceasta este calea către interiorul celulei și al multiplicării ulterioare).

Fiecare celulă infectată produce milioane de copii ale virusului, înainte de a muri, copii ce infectează celulele vecine. Copii ale virusului scapă din organism, prin intermediul unor picături ce sunt expulzate din căile respiratorii de cel infectat (iar aceste picături reprezintă una dintre căile importante de infectare de la om la om).

 


SARS-CoV-2 (în galben) ieșind dintr-o celulă umană



Sistemul imunitar începe să lupte împotriva virusului, odată detectat, ridicând temperatura corpului, care constituie un avantaj (de aici temperatura mare a celui infectat). Uneori sistemul imunitar are o reacție disproporționată, atacând celulele plămânilor. Aceștia acumulează fluid și celule moarte, respirația devenind dificilă. Uneori această infecție poate duce la decesul celui bolnav.

Boala, COVID-19, se manifestă prin: tuse seacă, febră, dureri de cap, diaree, respirație greoaie etc. Mulți dintre cei infectați nu manifestă niciun fel de simptome. Simptomele apar, în cele mai multe cazuri, în 5-6 zile de la infectare.

Până în prezent au fost identificate două tulpini, L și S, prima fiind mai prezență în pacienții care au făcut obiectul recoltării de probe, deși este tulpina mai recentă. Astăzi se consideră că rata mutațiilor relevante este mică, ceea ce dă speranțe că un viitor vaccin va fi eficace pentru o perioadă mare.

 

Structura virusului SARS-CoV-2



Imagini: wikipedia.org

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro