O anomalie în deplasarea unei stele ar indica faptul că Saggitarius A* este o gaură de vierme către alte lumi
Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA
În centrul galaxiei noastre se afla o enormă gaura neagră, Sagittarius A*, care ar putea reprezenta o gaură de vierme, o scurtătură între două galaxii îndepărtate din univers sau o poartă între două universuri paralele. Cel puțin asta susţin doi astrofizicieni, De-Chang Dai de la Universitatea Yangzhou şi Dejan Stojkovic de la Universitatea Buffalo, într-un articol recent publicat în revista Physical Review D.
Joc logic: care dintre cele 12 mingi de tenis are masa diferită?
Provocarea este următoarea: aveți 12 mingi de tenis care arată identic, ca în imaginea de mai sus, dar una dintre ele are o masă diferită, este un pic mai ușoară ori mai grea decât celelalte 11 mingi. Aflați care este mingea diferită și spuneți dacă este mai grea ori mai ușoară decât celelalte mingi, folosind o balanță pe care o aveți la îndemână și pe care o puteți folosi pentru a compara mingile. Aveți dreptul la maximum trei folosiri ale balanței.
De ce ne dă măncarea iute o senzație de arsură pe limbă?
Răspunsul se bazează pe faptul că mâncarea iute activează receptorii din piele care în mod normal sunt folosiți pentru identificarea căldurii. Acești receptori sunt neuroni de durere (nociceptori polimodali). Ei sunt cei ce răspund la temperaturi extreme și la stimulare mecanică intensă, cum ar fi ciupitul și tăiatul. Receptorii răspund, de asemenea, și la anumiți compuși chimici. Sistemul nervos central poate fi indus în eroare atunci când aceste fibre de durere sunt stimulate de anumiți compuși chimici care pot fi găsiți în ardeiul iute, de exemplu.
De ce plutește gheața? De ce lacurile îngheață de sus în jos?
Dacă pui o bucată de metal pe suprafața unui lac, aceasta se va scufunda. Dar gheața, chiar și în cantități mari, precum este cazul ghețarilor, plutește. De ce plutește gheața?
Pe de altă parte, așa cum toți am observat pe timpul iernii, lacurile au tendința de a îngheța la suprafață atunci când temperaturile exterioare ating zero grade Celsius ori sunt mai mici. De ce nu îngheață lacul cu totul? De nu îngheață de la fund către suprafață?
Cele două întrebări din titlu sunt conectate, pentru că explicația are legătură cu modul în care se comportă apa la diverse temperaturi.
Va ajunge un corp, accelerat la viteze foarte mari, să se transforme într-o gaură neagră?
O imagine artistică pentru „orizontul evenimentului” unei găuri negre.
Credit: Victor de Schwanberg/Science Photo Library
Din câte ne-am dat seama de-a lungul anilor, două idei din teoria relativităţii a lui Einstein sunt explicate greşit, cu preponderenţă: 1) ideea că un corp, cu cât i se măreşte viteza, cu atât va avea masa mai mare, şi va fi nevoie de o energie infinită pentru a-l accelera până la viteaza luminii; 2) paradoxul gemenilor (practic nu există o abordarea coerentă nici astăzi cu privire la acest paradox; matematica funcţionează, dar fizicienii au versiuni diferite când e vorba să explice cum anume apare diferenţa de timp dintre gemeni).
De ce este nucleul Pământului fierbinte?
Pământul are o structură pe mai multe straturi, cu proprietăți și compoziție diferită. Straturile Pământului sunt: 1. nucleul intern, de la 5.100 la 6.371 km; 2. nucleul extern, de la 2.900 la 5.100 km; 3. mantaua internă, de la 900 la 2.000 km; o zonă de trecere, de la 400 la 900 km; 4. mantaua externă, de la 40 la 400 km și 5. scoarța terestră, de la 0 la 40 km.
Majoritatea informațiilor pe care le avem despre structura Pământului sunt indirecte, dat fiind faptul că nu avem încă tehnologia de a sonda adâncurile planetei noastre. Cea mai adâncă forare realizată vreodată de om abia a atins 12.262 metri (Gaura de foraj de la Kola, Rusia, cu un diametru de 23 de cm).
Folosirea corectă a lui „decât”
Limba română pare un subiect greu de stăpânit pentru mulți jurnaliști români. Folosirea corectă a lui „decât” dă bătăi de cap multora. Iată în exemplul de mai sus un extras dintr-un articol publicat astăzi de Agenția Națională de Presă Agerpres: „dar condamnarea nu se referă decât la reînregistrarea ca agent străin...”. Ce a dorit să spună jurnalistul care a scris articolul, într-o exprimare artificială, este că respectiva condamnare a fost decisă ca urmare a neînregistrării ca agent străin a Mariei Butina, un cetățean rus care a încercat să influențeze politica americană.
Cum să îmbunătăţeşti sistemul medical. Cazul regiunii Rajasthan, India
Regiunea Rajasthan, India
Aşa cum ştim, pe baza a ce se întâmplă în România, de multe ori nu finanţarea este cauza principală a unui sistem sanitar ineficient. România este pe penultimul loc (înaintea Albaniei) în ce priveşte performanţa sistemul medical, conform ultimului raport al „Health Consumer Powerhous”, un „think tank” suedez specializat în evaluarea sistemelor medicale din Europa. Raportul poate fi citit aici în integralitate (eng.). La pagina 26 găsiți clasamentul general.
Harta reală de acoperire cu semnal mobil a localităților și drumurilor din România
Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) a lansat recent un site, aisemnal.ro, pe care face disponibile acoperirea și nivelul de semnal mobil pe întreg teritoriul țării, așa cum au rezultat în urma măsurătorilor efectuate de instituție în cadrul unei campanii de monitorizare. Harta ANCOM este realizată exclusiv pe baza măsurătorilor din teren; nu este o hartă simulată.
De ce „exemplu concret” este pleonasm
Astăzi a apărut pe Hotnews un articol, a cărui parte de început o puteți vedea mai sus. O supoziție, și anume că secția specială poate fi folosită ca instrument de presiune politică, este argumentată cu ajutorul unui „exemplu concret”.
Creierul pare să trateteze moartea ca și când ar fi aplicabilă doar altora
Într-un articol din primăvara acestuia an ne întrebam dacă „Ne-ar putea face conştientizarea repetată a morţii mai înţelepţi?”. Spuneam atunci că subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţiona, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.
Un studiu recent efectuat de cercetători israelieni, intitulat „Mecanisme neurologice bazate pe predicție protejează „sinele” de amenințări existențiale”, a ajuns la concluzia că avem un mecanism cerebral care ne protejează în mod automat de ideea morții. Creierul nu pare să accepte ideea că moartea ni se poate aplica și nouă înșine.
Soarele, văzut din spațiu, are culoarea albă. De ce-l vedem galben pe Pământ?
Este unul dintre lucrurile pe care le știm cu siguranță: Soarele este galben. Dar este galben? Nu, nu este. În fapt Soarele, văzut din spațiu, este alb. Și are sens să fie așa, de vreme ce lumina solară reprezintă chiar definiția luminii albe, căci conține radiație electromagnetică de diferite frecvențe, asociate diferitelor culori ale luminii vizibile (Citește mai mult: Spectrul electromagnetic).
Bun, Soarele este alb. De ce-l vedem galben? Răspunsul pe care o să-l găsiți cel mai adesea este următorul: pentru că atmosfera terestră reflectă radiația solară asociată culorii albastre, iar această împrăștiere a fotonilor „albaștri” dă nuanța albastră cerului și face ca Soarele să pară galben.
Problema este că această opinie nu este, în fapt, împărtășită de mulți astronomi. Sunt mai multe explicații posibile, pe care le vom menționa imediat, dar trebuie știut că faptul că percepem Soarele ca fiind galben este considerat de mulți astronomi ca find un paradox, „Paradoxul Soarelui galben”.
Sistemul solar la scară. Raporturile de mărime și distanțele dintre planetele din sistemul nostru solar, în raport cu Soarele
Clic pe imagine pentru o rezoluţie superioară
La formarea sistemului nostru solar steaua din centrul acestuia, Soarele, a capturat aproape toată materia. Soarele conţine 99,8 din masa sistemului solar. Opt planete mari, planetele pitice, sateliții naturali ai planetelor, nenumărați asteroizi, sute sau mii de comete de comete, gaz şi praf cosmic, toate constituie nu mai mult de 0,2%.
Iată mai jos o imagine în care principalele corpuri cerești din sistemul nostru solar sunt comparate, din punct de vedere al mărimii.
Apoi, în următoarea imagine, puteți vedea care sunt distanțele dintre corpurile cerești din sistemul nostru solar, de asemenea, la scară.
În fine, în ultima imagine din articol, veți putea vedea câtă lumină solară ajunge la planetele sistemului solar.
În acest fel, credem, vă puteți o forma mai aproape de realitate despre dimensiunea enormă a sistemului solar, despre distanțele colosale care separă corpurile cerești din acesta și despre locul privilegiat pe care-l Terra în acest joc cosmic.
Care e diferența dintre: „meteor”, „meteorit” și „meteoroid”?
NASA, care contorizează numărul asteroizilor, a identificat până astăzi aproape 800 de mii de asteroizi (795.893). Dar numărul real este mult mai mare...
Cei trei termeni provoacă de multe ori confuzie. Iată care este diferența dintre: „meteor”, „meteorit” și „meteoroid”.
Paradoxul gemenilor va fi testat la nivel cuantic
Paradoxul gemenilor este un paradox faimos în fizica modernă: doi gemeni, unul care călătoreşte în spaţiu, celălalt rămâne acasă; când se întâlnesc, după călătoria primului, au vârste diferite. Paradoxul este explicat de teoria relativităţii generale a lui Einstein, o teorie a gravitației care este incompatibilă cu mecanica cuantică. Din acest motiv un grup de cercetători este pe cale să pună la punct o versiune cuantică a experimentului gemenilor cu ajutorul unui „ceas” atomic.
Nu știm mai nimic despre 95% din univers! Iată care este viitorul cercetării materiei și energiei întunecate
Compoziția universului
Există în jur de 100 de miliarde de stele în galaxia noastră, Calea Lactee. Fiecare stea are cel puțin o planetă care orbitează în jurul acesteia. În univers se consideră că ar fi aproximativ 100 de miliarde de galaxii. Dar toate acestea reprezită doar o parte incredibil de mică din ceea ce conține universul, în fapt. 95% din univers este compus din materie întunecată și energie întunecată, doi constituienți ai universului despre care nu știm mai nimic, cu excepția influenței acestora asupra materiei și universului în ansamblul său.
Cum e corect: „Urmare adresei”, „Urmare a adresei” ori „Ca urmare a adresei”?
Azi a fost prezentat în presă un mic război al adreselor între Biroul Electoral Central și STS. Într-o adresă transmisă STS, BEC încearcă să dea o lecție de limba română celor de la STS, care, chipurile, nu înțeleg cum funcționează acordul substantivului cu adjectivul.
De ce alunecă gheața?
Oricine știe că gheața este alunecoasă, dar care e motivul pentru care alunecăm pe gheață? Poate părea o întrebare simplă, dar nu este deloc. În fapt această întrebare a fost dezbătută pentru 100 de ani, fără un răspuns mulţumitor. Nu, nu are legătură cu faptul că gheața este lucioasă, pentru că sunt nenumărate suprafețe lucioase, cum ar fi, de pildă, parchetul, dar nu alunecăm pe el (ori cel puțin nu ca pe gheață).
Cele două teorii principale ale conștiinței, teoria spațiului de lucru global și teoria informației integrate, vor fi testate în laborator
Problema conștiinței pare, deocamdată, impenetrabilă. Oricât s-ar cercetat și scris pe acest subiect, pare că nu ne-am apropiat niciun centimetru de înțelegerea "mecanismului" care face posibilă conștiința. Am scris recent un articol în care am arătat de ce credem că, în fapt, conștiința va rămâne un mister pentru totdeauna. Chiar dacă vom ajunge să creăm o hartă precisă a întregii activități cerebrale, nu vom ști ce este această stare profund personală, nesondabilă din afară, numită conștiință.
De ce visăm? Ce știm și ce nu știm despre vise
În urmă cu câteva săptămâni PBS a transmis un documentar despre caracatițe. În acest documentar este prezentat un scurt episod în care caracatița visează, schimbându-şi culoarea, în funcție de ce i se întâmplă în vis. Pe baza a ceea ce știm despre comportamentul caracatiței în natură, se poate specula pe marginea a ce visează caracatița! (vezi secvența cu caracatița visând mai jos).
