Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea a 2-a
Astăzi a doua parte a articolului dedicat explicării teoriei electrodinamicii cuantice, QED. Aflaţi de ce lumina se reflectă sub culori diferite pe pelicule de ţiţei de la suprafaţa apei, modul în care lumina se reflectă pe suprafaţa unei oglinzi ori de ce apar reflexii iridescente pe suprafaţa unui CD (video inclus).
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea 1
Electrodinamica cuantică - QED - studiază interacţiunile dintre radiaţia electromagnetică şi materie. "Giuvaierul fizicii" după Richard Feynman, una dintre cele mai dificile teorii după numeroşi fizicieni. Ce ne propunem cu acest articol? O succintă şi inteligibilă prezentare a teoriei (video inclus).
Care este sensul expresiei „Excepția care confirmă regula”?
Trebuie să recunoaștem că una dintre expresiile care nu par să aibă niciun sens este „excepția care confirmă regula”. Cum ar putea ca o excepție să confirme o regulă? Nu este exact invers? Adică dacă identificăm o excepție la o regulă, atunci regula este pusă sub semnul întrebării, suspendată până la clarificare?
De ce nu putem detecta experimental quarcuri
Particule - modelul standard
Studiu: găurile de vierme sunt posibile și fără energie „negativă”
Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA
Găurile de vierme, care reprezintă scurtături spațio-temporale între două puncte din univers, ar putea exista fără să fie nevoie de materie exotică cu energie negativă. O nouă teorie arată cum s-ar putea genera astfel de găuri de vierme microscopice.
Astăzi am aflat 〈10〉: de la cel mai ciudat fluture la cel mai „prolific”... mâncător de oameni
1. Un fluture imită perfect, când își închide aripile, o frunză îngălbenită, uscată. Când le deschide, are un colorit de o frumusețe deosebită. (link ‹eng›)
2. Hiroo Onoda a fost un militar japonez care a continuat să lupte în cel de-Al II-lea Război Mondial încă 29 de ani, ascuns într-o junglă de pe insula Lubang din Filipine (de unde avea diverse incursiuni în afara junglei, omorând, jefuind, distrugând proprietăți), pentru că nu a știut că se terminase. Onoda primise ordine clare din partea ofițerului superior, Yoshimi Taniguchi, de a nu capitula indiferent de circumstanțe. Au fost multe încercări de a-l identifica și convinge că trebuie să încheie lupta (manifeste aruncate în junglă, forțe speciale trimise să-l găsească), dar Onoda nu s-a lăsat convins, crezând că e vorba de acțiuni de intoxicare ale inamicului. Revenit în fine în Japonia, descoperit și convins de un aventurier că războiul chiar se sfârșise, a fost dezamăgit de ce a găsit (o societate japoneză capitalistă, ce-și pierduse o parte din valorile de dinainte de război) și s-a mutat în Brazilia, unde a și murit. (link ‹ro›)
„Specific” nu înseamnă „concret”
Un alt cuvânt „mototolit” de uz în ultimii ani este „specific”. Iată alte două cuvinte cu aceeași soartă de care am scris recent: „narativ” și „intrigant”. Cumva unii au ajuns să creadă că specific înseamnă „concret”. De ce?
Orice cercetare umană se oprește în mister, plus alte gânduri despre cât de confuzi suntem (JID-033)
• Nu e uimitor că oamenii au ajuns să se simtă împliniți pentru că le spune telefonul că au făcut 10 mii de pași?
• Practic nu există subiect care să poată fi epuizat, complet explicat de mintea umană. Nu există subiect care să nu se termine într-un mister.
Utilizarea paralaxei pentru determinarea distanțelor
Paralaxa se înjumătățește odată cu dublarea distanței obiectului observat
În articolul precedent menționam că putem folosi luminozitatea (unei stele) pentru a determina distanța Dar sistemul vizual al omului dispune de o metodă diferită. De exemplu, poți spune chiar acum la ce distanță se află ecranul computerului ori telefonului pe care citești acest text. Senzația de adâncime vine de la faptul că cei doi ochi furnizează informații despre același lucru, dar din perspective (un pic) diferite. Dacă închizi și închizi pe rând cei doi ochi (unul închis, celălalt deschis), vei observa că imaginea se deplasează spre stânga, respectiv spre dreapta. Dacă nu crezi, interpune un deget între tine și ecran și observă cum un anumit punct de pe ecran se deplasează față de degetul tău.
Românii vor lucruri (mai) calitative. Dar ce înseamnă „calitativ”?
Este uimitor la cât de mulți auzi expresii de genul: „Caut un ceas calitativ, chiar dacă e mai scump” ori, mai generic, „Îmi plac lucrurile calitative”.
Pe scurt, mulți înțeleg prin „calitativ” ceva „de calitate”. Doar că nu înseamnă asta...
(I)moralitatea o decidem în funcție de doi factori: capacitatea de a simți și cea de autocontrol
Iată două experimente mentale. În primul, imaginați-vă un copil și un robot care se apropie inexorabil de marginea unei prăpăstii. Pe cine ați salva? Cu siguranță pe copil. În al doilea, imaginați-vă că același copil se joacă, împreună cu robotul, cu un pistol, iar în cursul acestui joc arma se descarcă și rănește un trecător. Pe cine ați pedepsi, dacă trebuie să alegeți? Probabil pe robot, pentru că acesta era programat să se comporte în așa fel încât să nu rănească pe nimeni.
Se pune virgulă înainte de „dar”?
O regulă fundamentală de scriere este aceea că înainte de „dar” se pune virgulă.
Iată câteva exemple:
„Nu știu ce vrei de la mine, dar știu că nu vreau să te ajut”.
„Nu e târziu, dar trebuie să te grăbești”.
Evoluția omuciderilor, sinuciderilor, deceselor din accidente rutiere și a deceselor din cauze nonviolente în România - 2019
Victimele accidentelor de trafic rutier
În luna mai 2020 Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” a făcut public „Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2019”. În acest raport sunt prezentate o serie de statistici cu privire la cauzalitatea mortalității în România. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.047 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2019; 2) 2.401 sinucideri la nivel naţional; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2019 (58%).
De ce vor ajunge dronele îngeri păzitori, plus alte gânduri de duminică (JID-032)
• Mă gândesc că nu va mai trece multă vreme până când mulți dintre noi vom avea o dronă care ne va însoți în plimbările noastre. Un fel de înger păzitor. Ne poate face fotografii din când în când, un itinerar complet la revenirea acasă, poate fi umbrelă de ploaie ori soare la nevoie, telefon „hands-free”, plus altele care nu-mi trec mie acum prin cap, dar îți trec ție.
Războiul Rece a cunoscut un „reviriment”, spune presa. Dar ce înseamnă „reviriment”?
Acesta este un nou caz, așa cum am prezentat multe în secțiunea noastră dedicată dificultăților limbii române, de lipsă a simțului limbii. În mod normal, fără să consulți dicționarul, atunci când citești despre „revirimentul Războiului Rece” ar trebui să ți se pară ceva în neregulă.
Cele mai multe maxime sunt doar ornamente inutile ale gândirii, plus alte gânduri despre om (JID-031)
• Există o asemănare între cele mai multe maxime celebre și horoscopul zilnic: sunt atât de generale, încât par multora că funcționează.
Zodiacul și-a mai pierdut din credibilitate. Cu maximele - te chinui să le reții și te pot face să pari deștept, dar nu prea știi ce să faci cu ele, în fapt.
Iar dacă ești un mare fan al maximelor, citește aici o selecție de maxime de La Rochefoucauld, însoțite de comentarii.
De ce formează atomii molecule și compuși chimici? [video]
În univers sunt mai puțin de 100 de tipuri de atomi (în tabelul periodic al elementelor sunt 118, dar mai mult de 20 sunt obținuți doar în condiții de laborator). Cu acest număr restrâns de particule se poate crea diversitatea lumii în care trăim, cu un număr de substanțe chimice ce practic nu poate fi inventariat. Primul lucru interesant este că atomii se combină pentru a forma aceste substanțe chimice. Dacă nu s-ar fi combinat, atunci am fi avut un univers plin de atomi „năuci”, călătorind solitar prin univers. Dar de ce se combină atomii? Ce-i face „dornici” să intre în combinații cu alți atomi?
Experiment: încercarea de a genera protoni „transparenți” a eșuat
Reprezentare grafică a unui neutron și a unui proton (care sunt formați din quarcuri)
Protonii sunt prezenți în orice atom. Particule compuse din quarcuri care stau împreună prin intermediul interacțiunii nucleare tari, protonii ar putea deveni transparenți la culoare (adică la interacțiunea nucleară tare) dacă sunt puși sub presiune. Un experiment care a încercat să creeze această situație la acceleratorul de la CEBAF din SUA nu a reușit însă să observe protoni transparenți; protonii sunt încă misterioși.
Trei mituri despre creier care nu vor dispărea ușor
Neurobiologia este în esență încercarea creierului (cercetătorilor) de a se înțelege pe sine însuși: ce sunt eu, în fapt? Și deși nu-i e nimic mai aproape, înțelegerea creierului este încă în faza incipientă. Dar cunoașterea se acumulează cu trecerea timpului.
Iată trei mituri despre care mulți cred că reprezintă știință pură:
1. Mitul 1 - creierul are zone specializate, cu diverse funcții psihologice.
2. Mitul 2- creierul reacționează la evenimentele care au loc în exterior.
3. Mitul 3 - bolile mentale sunt separate de bolile trupului.
Superbele imagini din cosmos sunt creații artistice, plus alte gânduri recente (JID-030)
Clic dreapta - View image (pentru o rezoluţie superioară)
Aceste coloane de gaz pe care le puteţi vedea în imaginea NASA din 2014 se află în centrul Nebuloasei Vulturul (o nebuloasă este un uriaș nor de gaz interstelar și silicați în formă de praf interstelar), care este situată într-unul dintre braţele Căii Lactee, la circa 7 mii de ani-lumină de noi. În Nebuloasa Vulturul au loc procese de formare de stele noi, acesta fiind şi motivul pentru care imaginea a primit denumirea de "Coloanele creaţiei" (eng. The Pillars of Creation). Fotografia a fost creată pe baza a trei imagini originale: una pe baza luminii emise de oxigen (albastrul din imagine), una pe baza luminii emise de hidrogen (verde) şi una pe baza luminii emise de sulf (roşu).
• Aproape toate imaginile cu spațiul cosmic sunt false. Adică nu sunt ceea ce înțelegem de regulă printr-o fotografie: o copie a ceea ce putem vedea cu proprii ochi.
Multe corpuri cerești sunt observate în frecvențe invizibile ochiului, deci nu au, propriu-zis, culoare. Acestor frecvențe, invizibile ochiului, dar captate de telescoape, li se asociază culori pe calculator, iar rezultatul este... acele superbe imagini cu galaxii îndepărtate. Nu se vorbește niciodată despre artiștii care le-au creat...
Nici virusul SARS-CoV-2 nu are nicio culoare, deși apare roșu prin mai toate imaginile de pe Internet. De ce? Virusul are în jur de 50 de nanometri. Spectrul vizibil are între 400 (violet) - 700 (roșu) nanometri. E așa de mic, că lumina vizibilă nu este reflectată de virus.
Legătura etimologică dintre „aforism”, „orizont” și „a afurisi”
Când spunem „aforism”, ne gândim la un concentrat de înțelepciune, la o formulare scurtă și percutantă pe care nu o pot mânui decât oameni deosebit de inteligenți. Dar de ce s-a numit aceastã „asfixie a vorbirii“, cum îi spune Cioran, acest mod scurt și sacadat de a gândi – „aforistic”?
