Mă gândesc că nu va mai trece multă vreme până când mulți dintre noi vom avea o dronă care ne va însoți  în plimbările noastre. Un fel de înger păzitor. Ne poate face fotografii din când în când, un itinerar complet la revenirea acasă, poate fi umbrelă de ploaie ori soare la nevoie, telefon „hands-free”, plus altele care nu-mi trec mie acum prin cap, dar îți trec ție.


Dacă observi de ce jocuri (pe calculator, dar în special pe telefoane mobile) sunt preocupați adulții, și apoi le compari cu ce jocuri le ocupă timpul copiilor, nu mai e clar care e diferența dintre adult și copil.


Cărțile sunt universuri superîncapsulate în câteva pagini, care pot fi rulate de la început până la sfârșit de oricine vrea, când vrea.


Există oboseală mentală. Un efort intelectual prelungit, concentrarea pe termen lung ori / și pe probleme dificile (de exemplu, un test de inteligență) - duc la o limitare a capacității intelectuale și o oboseală psihică. Avem cuvinte pentru a descrie ce ni se întâmplă, dar ce obosește? Cine obosește în creierul nostru, care este alcătuit, în esență, din neuroni care au sarcina de a se activa regulat, procesând informațiile ce-i ajung prin diverse canale și transmițând mesaje către organism?


Cu siguranță experiența nu ajută când vine vorba să ne trezim devreme; oricât am repeta, tot dificil rămâne.


Companiile din domeniul tutunului arată că omului îi e dificil să aibă o strategie pe termen lung, pentru că, fără măsuri administrative, numărul fumătorilor s-ar tot diminua, murind de la fumat. În schimb, dacă ar descoperi o cale de a face fumatul sigur, afacerea ar prospera ca niciodată.


E dificil pentru om să gândească lucrurile în context.
Altfel cum să-ți explici că ni se pare normal: 1) copiii să fie preocupați cu școala / activități legate de școală 7-8 ore pe zi; 2) adulții să petreacă la serviciu cel puțin 8 ore, plus altele 2-3 ore pentru diverse (piață, hrană, copii) - dar să ni pară firesc să facem și mișcare, sport, să citim, să privim știri șamd?


Pentru a vedea cât de selectivi suntem în ceea ce acceptăm sau nu ca opinie, fă următorul exercițiu mental: dacă o persoană pe care abia ai cunoscut-o ar exprima critici în ce te privește, ai înclina să o crezi ori ți-ai spune că nu are rost să iei în seamă părerea cuiva care nu știe nimic despre tine? Dar dacă aceeași persoană te-ar lăuda, ai fi la fel de înclinat să nu-i dai crezare ori te-ai mira, încântat, de cât de perspicace este?


Nu e clar de unde a apărut percepția că „extremele se atrag”, când e clar că opusul este adevărat... Dacă ar fi adevărat, ar trebui să vedem doar urâți plimbându-se cu supermodele și idioți cu premii Nobel.


Probabil că obiceiul de a te uita la încheietura mâinii stângi pentru a afla ora va dispărea în curând, dat fiind că și cei care au ceas verifică tot telefonul atunci când vor să știe timpul.

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro