Imagine a unei galaxii, obiect cosmic studiat de astrofizică
Cu siguranță ați auzit până acum de astrofizică. Dar v-ați întrebat ce este astrofizica, cu ce se ocupă ea? Ei bine, astrofizica este acea parte a astronomiei care se ocupă cu studiul fizicii universului.
Astrofizicienii studiază proprietățile fizice și compoziția chimică a obiectelor cerești (galaxii, roiuri de galaxii etc.), dar și cum interacționează aceste corpuri cerești unele cu altele. După cum sugerează și numele disciplinei, astrofizica implică vaste cunoștințe despre fizică. În cercetarea lor, astrofizicienii vor folosi multe cunoștințe din alte ramuri ale fizicii, precum mecanica, termodinamica sau fizica particulelor.
- Detalii
- de: Bianca Sala
- Cosmos
Stephen Hawking este unul dintre puţinii fizicieni a cărui notorietate poate fi comparată cu cea a lui Albert Einstein. Ideile sale au stârnit deseori controverse şi scepticism în rândurile oamenilor de ştiinţă. La fel se întâmplă şi în cazul concepţiei sale despre Univers.
- Detalii
- de: Razvan Mihai Moldoveanu
- Cosmos
National Research Council (NRC) - Consiliul Naţional de Cercetare din Statele Unite - a dat publicităţii în luna martie a anului 2008 o listă de 10 provocări majore ale secolului XXI în domeniul ştiinţelor planetare. Vă invităm să citiţi în continuare un rezumat al acestora.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Terra
În a treia parte a seriei dedicate evoluţiei imaginii oamenilor de ştiinţă despre univers în secolul al XX-lea vom studia în detaliu modul în care are loc expansiunea universului. Aici este locul unde intervin atât constanta, cât şi legea care poartă numele lui Edwin Hubble.
- Detalii
- de: Alexandru Lazăr
- Cosmos
În partea a doua a seriei privind dimensiunile universului vom explora modul în care Edwin Hubble a descoperit în 1929 că universul nu este static, ci în expansiune. Este observaţia care stă la baza înţelegerii ulterioare a faptului că a existat un început, numit Big Bang.
- Detalii
- de: Alexandru Lazăr
- Cosmos
Cât de mare este, de fapt, universul? Iată o întrebare care a rămas fără răspuns chiar până mai târziu decât am fi tentaţi să credem. Vă invităm în continuare să citiţi o serie de patru articole pe înţelesul tuturor despre evoluţia imaginii noastre despre Univers.
- Detalii
- de: Alexandru Lazăr
- Cosmos
Aceasta este imaginea din prezent a ştiinţei despre evoluţia universului nostru, ce are o vârstă de 13.7 plus sau minus 0.2 miliarde de ani. Liniile verticale din imagine sunt la aproximativ un miliard de ani una de alta. Cercetătorii consideră că universul a cunoscut o expansiune foarte rapidă imediat după Big Bang, fenomen cunoscut sub numele de inflaţie. În prezent, universul se află într-o expansiune din ce în ce mai rapidă, fenomen cunoscut sub numele de expansiune accelerată.
În a patra şi ultima parte a seriei de articole dedicate evoluţiei universului şi constantei lui Hubble vom examina cum putem măsura valoarea acestei constante, de ce este ea importantă şi vom prezenta câteva concluzii pe marginea ideilor introduse aici.
- Detalii
- de: Alexandru Lazăr
- Cosmos
Iranul a reuşit miercuri 15 iunie lansarea celui de-al doilea satelit din istoria sa. Lansarea a avut loc de la baza spaţială iraniană din apropierea oraşului Semnan în jurul orei 09:15 UTC. O rachetă de tip Safir a lansat micul satelit de 15.3 kg Rasad-1 (Observation-1).
- Detalii
- de: SpaceAlliance
- Terra
Vineri, 10 iunie 2011, baza Vandenberg din California a găzduit o nouă lansare a unei rachete Delta 2 în configuraţia 7320-10C. Pasager la bord a fost al patrulea satelit din seria SAC, echipament care va realiza observaţii amănunţite asupra oceanelor terestre.
- Detalii
- de: SpaceAlliance
- Terra
Holocenul, cu al său climat moderat, remarcabil de potrivit pentru noi, oamenii, s-a încheiat. Am alterat climatul, geologia şi hidrologia Pământului atât de masiv, profund şi de durabil, încât geologii propun o desemnare formală a unei noi epoci geologice: antropocenul.
- Detalii
- de: Erle C. Ellis
- Terra
Nibiru, atât de la modă în ultimii ani, cu siguranţă nu este primul şi probabil nu va fi nici ultimul corp ceresc despre care unii cred cu tărie că există, deşi nu s-a găsit nicio dovadă ştiinţifică în acest sens. Vorbim în acest articol despre o serie de corpuri cereşti ipotetice.
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Cosmos
Inspirat de numele astronomului William Herschel (1738-1822), cel care a devenit celebru prin descoperirea lui Uranus, satelitul destinat studiului originilor şi evoluţiei stelelor şi galaxiilor va purta în spaţiu cel mai mare telescop Cassegrain utilizat vreodată acolo.
- Detalii
- de: SpaceAlliance
- Cosmos
La 14 mai s-au împlinit 2 ani de când Europa, prin agenţia spaţială ESA, reuşea să trimită în spaţiu cea mai mare misiune din istoria sa, atât prin prisma bugetului, cât şi a complexităţii proiectului. Se speră că misiunea va revoluţiona astronomia şi înţelegerea Universului.
- Detalii
- de: SpaceAlliance
- Cosmos
Instrumentele care lucrează în domeniul infraroşu trebuie să fie foarte reci pentru a opera corect, astfel că e posibil să fiţi surprinşi de faptul că un telescop ca Spitzer este vopsit în culoarea negru. Aflaţi în continuare de ce NASA a ales această soluţie...
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
Dacă pentru astronomi localizarea pe cer a stelelor sau galaxiilor este o sarcină destul de uşoară, nu la fel stau lucrurile în cazul asteroizilor, ale căror orbite nu sunt la fel de facil de prezis ca cele ale planetelor. Aflaţi aşadar cum procedează astronomii în acest caz.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Cosmos
