Cum arată miliardele de stele şi planete care se află dincolo de sistemul nostru solar? Oare se comportă într-un mod asemănător cu planeta şi Soarele nostru sau noi suntem o ciudăţenie a naturii? Citiţi articolul care urmează pentru a afla detalii...
- Detalii
- Scris de: Mihaela Borodi
Sistemul Solar
Planeta Pământ este o parte a Sistemului Solar, în centrul acestuia aflându-se Soarele, ce ocupă 99,86% din întreaga masă a acestui sistem, cu planetele Jupiter şi Saturn înglobând 90% din masa materiei rămase.
Planeta pe care trăim este a 3-a de la Soare şi face parte din cele 4 planete solide. Prima, cea mai apropiată de Soare, este Mercur, iar cea de-a doua este Venus, ultima din cele 4 planete solide fiind Marte. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Micuţa Pluto, recent scoasă din categoria planetelor şi încadrată în categoria planetelor pitice (plutoizi) este în general cea mai depărtată de Soare (în general, deoarece câteodată orbita sa se apropie de Soare mai mult decât Neptun).
Pământul are un singur satelit natural, Luna, iar singura planetă solidă care mai are sateliţi naturali este Marte, cu Phobos şi Deimos. În schimb, giganţii gazoşi nu au doar un singur satelit sau doi, ci au o întreagă familie, în timp ce Pluto are doar unul.
Alţi membrii ai Sistemului Solar sunt asteroizii stâncoşi ce se încadrează în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter. Chiar dacă există un număr mare de asteroizi, aceştia nu formează decât 4% din masa Lunii. Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi şi este situată dincolo de orbita lui Neptun. Trebuie menţionat şi Norul lui Oort, format din miliarde de nuclee de comete ce înconjoară Sistemul Solar.
- Detalii
- Scris de: Mihai Marcu
De la Big Bang până în zilele noastre (11)
În ultima parte a seriei "Made easy" Peter Hadfield încearcă să localizeze un element comun al dovezilor ştiinţifice, şi anume consistenţa şi compatibilitatea acestora. Caracterul solid şi compatibilitatea mărturiilor transformă observaţiile în dovezi. Cu toţi ne folosim de aşa ceva, de pildă pentru a deduce ce s-a întâmplat în trecut.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În cel de-al zecelea episod al seriei "Made Easy", intitulat "Metoda ştiinţifică pe înţelesul tuturor", Peter Hadfield vorbeşte despre felul în care ştiinţa acumulează informaţii şi ajunge la teorii despre univers şi lumea în care trăim.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În episodul anterior Peter Hadfield se oprea asupra originilor africane ale speciei umane. În continuare veţi putea afla prin ce metode genetice determină oamenii de ştiinţă rutele pe care homo sapiens a migrat din estul Africii, populând întreaga planetă.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Continuăm prezentarea seriei “Made easy”, realizată de jurnalistul britanic Peter Hadfield cu partea a 8-a, "Evoluţia omului pe înţelesul tuturor", dedicată evoluţiei speciei umane. Cum au ajuns hominizii la forma actuală? Explică evoluţia apariţia lui homo sapiens?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Partea a 7-a a seriei video care poartă semnătura lui Peter Hadfield, episod intitulat "Teoria evoluţiei pe înţelesul tuturor", prezintă câteva din dovezile care fac din teoria evoluţiei o teorie acceptată în rândul biologilor de pretutindeni. Vizionare plăcută!
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În cadrul părţii a 3-a, ultima realizată până acum, a seriei "Bine aţi venit în Univers!", autorul vă invită la o călătorie fantastică alături de o rază de lumină, din fotosfera Soarelui şi până la limita universului cunoscut. Veţi avea ocazia să vedeţi cât de mare este cosmosul (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Episodul 2 al serialului "Bine aţi venit în Univers!", intitulat "Dincolo de cerul nopţii", face o trecere în revistă a descoperirilor din astronomie începând din vremea vechilor greci, continuând cu Ptolemeu, Copernic, Kepler şi ajungând la marele Galileo Galilei (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În prima parte a seriei "Bine aţi venit în Univers!" autorul prezintă, în cadrul unei scurte introduceri, motivele care l-au determinat să realizeze aceste clipuri de popularizare a astronomiei. Unul dintre ele a fost reprezentat de aniversarea a 400 de ani de la primele observaţii pe care Galileo Galilei le-a făcut cu ajutorul telescopului construit chiar de el, aniversare marcată la nivel planetar prin declararea anului 2009 ca An Internaţional al Astronomiei.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Partea a şasea a seriei „De la Big Bang până în zilele noastre" prezintă pe înţelesul tuturor o scurtă istorie a teoriei evoluţiei, cât şi mecanismele selecţiei naturale, făcând apel la o creatură imaginară botezată de autor, fostul reporter New Scientist Peter Hadfield, ipoteticus.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În partea a 5-a a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" sunt prezentate pe înţelesul tuturor metodele de datare cu ajutorul cărora au fost calculate vârsta Pământului şi a Universului. Recomandat în special celor care cred că lumea are doar 6000 de ani!
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Care sunt modalităţile prin care desluşim cum arăta Terra în trecutul foarte îndepărtat? Iată întrebarea la care Peter Hadfield oferă răspuns în cel de-al patrulea episod al seriei "De la Big Bang până în zilele noastre", prezentând evoluţia ideilor din geologie.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Cursa pentru localizarea unei planete din afara sistemului nostru solar capabile să găzduiască forme de viaţă a fost intens mediatizată în ultimii ani. Totuşi, vestea cea mare parcă a venit mai devreme decât ne-am fi aşteptat. Citiţi în continuare istoria descoperirii noului Pământ.
- Detalii
- Scris de: Mădălin Filip