Platformele cripto sunt construite pentru a monetiza riscul utilizatorilor în moduri care reflectă modelul cazinoului. Se bazează pe sisteme opace, informație asimetrică și bucle de implicare care favorizează platforma indiferent de succesul individual al utilizatorului.
Când Kim Kardashian a plătit o amendă în 2022 pentru că a promovat un token cripto fără să dezvăluie că fusese plătită pentru asta, iar Matt Damon ne-a spus într-o reclamă la criptomonede că „norocul îi favorizează pe cei curajoși”, a devenit clar că domeniul cripto pătrunsese în cultura pop. Dar dincolo de strălucirea celebrităților și reclamele de la Super Bowl, se ascunde ceva mai familiar.
Platformele de tranzacționare cripto, unde milioane de oameni cumpără și vând monede digitale, nu doar arată ca niște cazinouri. În multe privințe funcționează ca ele. În spatele graficelor, tokenurilor și al discursului despre inovație se află sisteme care încurajează pariurile riscante și profită discret de pe urma pierderilor utilizatorilor.
- Detalii
- de: Amy Swiffen și Martin A. French
- Tehnologie
Conținutul video live și la cerere a reprezentat, potrivit estimărilor, 66% din traficul global de Internet ca volum în 2022, iar cele mai aglomerate 10 zile de trafic pe Internet în 2024 au coincis cu evenimente transmise live, precum meciul de box Jake Paul vs. Mike Tyson și transmisiuni din NFL (National Football League). Streamingul permite accesul neîntrerupt, la cerere, la conținut video – de la jocuri online și clipuri scurte, precum TikTok-urile, până la filme, podcasturi și meciuri din NFL.
Aspectul definitoriu al streamingului este caracterul său la cerere. Gândiți-vă la acoperirea globală a unui episod din podcastul lui Joe Rogan sau la transmisia live a lansării navei spațiale SpaceX Crew Dragon – ambele sunt exemple care arată cum streamingul conectează milioane de spectatori la conținut în timp real sau la cerere, oriunde în lume.
- Detalii
- de: Chetan Jaiswal
- Internet - gadgeturi - electronice
Un exemplu de testare a inteligenței fluide proiectat de Francois Chollet. ARC Prize (detalii în articol)
Mulți consideră că psihologia se ocupă în principal de sănătatea mintală. Ca știință a minții, psihologia a jucat însă un rol esențial în formarea domeniului inteligenței artificiale (IA), oferind cunoștințe esențiale despre cogniție, învățare și comportamentul uman - care au influențat profund dezvoltarea IA.
Aceste contribuții nu doar că au pus bazele IA, dar continuă să-i ghideze evoluția. Studiul psihologiei a modelat înțelegerea noastră despre ce constituie inteligența în cazul mașinilor și despre cum putem aborda provocările complexe și beneficiile asociate acestei tehnologii.
- Detalii
- de: Chris Ludlow și Armita Zarnegar
- Inteligenţă artificială
Ni se oferă în mod constant cu o versiune a inteligenței artificiale care arată, sună și acționează în mod suspect ca noi. Vorbește în propoziții elegante, imită emoții, exprimă curiozitate, pretinde că simte compasiune, chiar se aventurează în ceea ce numește „creativitate”.
Dar iată adevărul: nu posedă niciuna dintre aceste calități. Nu este umană. Și prezentarea ei ca și cum ar fi? Asta e periculos. Pentru că este convingătoare. Și nimic nu este mai periculos decât o iluzie convingătoare.
În special, inteligența artificială generală, tipul mitic de IA care presupune că oglindește gândirea umană, este încă science fiction și ar putea rămâne așa.
- Detalii
- de: Guillaume Thierry
- Inteligenţă artificială
Unele figuri marcante din lumea tehnologiei cred că inteligența artificială ar putea deveni mai inteligentă decât noi și ar putea distruge omenirea.
În 1989, politologul Francis Fukuyama a prezis că ne apropiem de „sfârșitul istoriei”. Prin aceasta, el înțelegea că valorile liberale democratice se răspândeau în societăți din întreaga lume. Cât de greșit putea să fie? Astăzi, democrația este în mod clar în declin. Despoții și autocrații sunt în ascensiune.
Cu toate acestea, s-ar putea să crezi că Fukuyama a avut dreptate tot timpul, dar într-un mod diferit. Poate că, într-adevăr, ne apropiem de sfârșitul istoriei – adică sfârșitul umanității.
Există multe moduri în care totul s-ar putea sfârși. O pandemie globală. Un meteorit gigantic. O catastrofă climatică. Dar un sfârșit despre care se vorbește din ce în ce mai mult este inteligența artificială (IA). Aceasta este unul dintre acele potențiale dezastre care, la fel ca schimbările climatice, pare să se fi strecurat încet în lume, dar despre care mulți se tem acum că ar putea să ne doboare curând.
- Detalii
- de: Toby Walsh
- Inteligenţă artificială
În septembrie 2015, controversatul inginer, antreprenor și magnat din Silicon Valley, Anthony Levandowski, a decis să stabilească o nouă religie. A numit-o „Calea Viitorului” sau WOTF (Way of the Future). Scopul WOTF era „dezvoltarea și promovarea realizării unei divinități bazate pe inteligență artificială”.
Ideea lui Levandowski era că, deși această entitate divină nu se născuse încă, ar fi trebuit să începem să ne închinăm unui zeu tehnologic în avans. Pentru că, în ziua inevitabilă a apariției sale, aceasta ar putea fi singura modalitate de a evita mânia sa teribilă.
- Detalii
- de: Charles Barbour
- Inteligenţă artificială
Blocarea accesului la Internet este o metodă pe care multe guverne din Africa o folosesc în perioade de tensiuni politice, cum ar fi pe timpul alegerilor sau când au loc agitații sociale. Blocarea poate fi parțială sau totală, pe perioadă scurtă sau lungă. Aceasta poate viza anumite site-uri/ aplicații, regiuni sau întreaga țară.
Este important să înțelegem complexitatea tehnică din spatele blocării Internetului, din cel puțin două motive. În primul rând, înțelegerea modului în care funcționează o blocare a Internetului arată dacă și cum poate fi evitată. Acest lucru face posibilă sprijinirea comunităților afectate. În al doilea rând, modul în care funcționează o blocare arată cine este responsabil pentru implementarea acesteia. Astfel, actorii responsabili pot fi trași la răspundere, atât din punct de vedere legal, cât și etic.
- Detalii
- de: Lisa Garbe
- Tehnologie
Folosind inteligența artificială, o echipă de cercetători a reușit să stabilească o corelație dintre semnalele neuronale și foneme (cea mai mică unitate lingvistă a limbii), din care ulterior a putut reconstrui cuvinte și fraze.
Interfețele creier-calculator (ICC) reprezintă o tehnologie revoluționară care poate ajuta persoanele paralizate să își recâștige funcțiile pierdute, cum ar fi mișcarea unei mâini. Aceste dispozitive înregistrează semnale de la creier și descifrează acțiunile pe care utilizatorul intenționează să le facă, ocolind nervii deteriorați sau degradați care, în mod normal, ar transmite acele semnale cerebrale pentru a controla mușchii.
Din 2006, demonstrațiile utilizării de interfețe creier-calculator s-au concentrat în principal pe restaurarea mișcărilor brațelor și mâinilor, permițând oamenilor să controleze cursorii de pe computer sau brațe robotice.
Recent, cercetătorii au început să dezvolte interfețe creier-calculator pentru vorbire, cu scopul de a reda capacitatea de comunicare celor care nu pot vorbi.
- Detalii
- de: Nicholas Card
- Inteligenţă artificială
Este inteligența artificială generativă, precum ChatGTP (vezi aici cum funcționează), ceea ce așteptăm de la domeniul IA? Titlurile de presă o prezintă ca pe un panaceu, dar, în mare parte, este doar o exagerare. Cel puțin așa crede Eric Siegel, „veteran” al industriei inteligenței artificiale, cu 30 de ani de experiență.
Inteligența artificială generativă poate fi impresionantă și poate eficientiza multe sarcini, dar nu va conduce lumea așa cum ni s-a promis.
Eric Siegel susține că, în fapt, inteligența artificială predictivă deține de fapt întregul potențial transformator care ni s-a garantat odată cu IA generativă și modelele de limbaj mari (LLM), care au devenit tot mai populare. În timp ce IA generativă funcționează la un nivel scăzut de detaliu și nu poate fi de încredere în totalitate, IA predictivă este complet autonomă și poate fi implementată într-o gamă largă de industrii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Inteligenţă artificială
Vinod Khosla (n.1955) este un om de afaceri indian, miliardar, cofondator al Sun Microsystems și fondatorul Khosla Ventures. Khosla și-a făcut averea din investițiile de capital în domenii precum tehnologia informației și tehnologiile alternative de energie.
Recent Khosla a avut o scurtă prezentare în care a vorbit despre viitorul tehnologiei și impactul asupra activităților umane, făcând 12 predicții.
Ce mi-a atras atenția este că și-a început discursul prin a atrage atenția că viitorul tehnologiei nu depinde de experții din diverse domenii, care gândesc liniar și nu văd oportunitățile de progres brusc într-un domeniu, ci de antreprenori temerari, care încearcă imposibilul, iar uneori reușesc.
Iată cele mai importante afirmații ale acestuia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Tehnologie
USS Portland execută foc de antrenament cu arme-laser. Fasciculul este în infraroșu, evidențiat în imagine în lumină vizibilă.
Credit: Staff Sgt. Donald Holbert/Marine Corps via AP
Națiunile din întreaga lume dezvoltă rapid arme cu laser de mare energie pentru misiuni militare pe uscat și pe mare, în aer și spațiu. Scenariile cu roiuri de drone mici și ieftine care umplu cerul sau care zboară razant cu valurile sunt stimuli puternici pentru armatele lumii să dezvolte și să utilizeze arme cu laser ca alternativă la apărarea bazată pe rachete, care este costisitoare și poate fi copleșită de ținte multiple.
Armele cu laser au fost un element de bază în „science-fiction” cu mult înainte ca laserele să fie inventate. Recent, acestea au fost, de asemenea, invocate în unele teorii ale conspirației. Ambele tipuri de ficțiune evidențiază necesitatea de a înțelege cum funcționează de fapt armele cu laser și pentru ce sunt folosite.
- Detalii
- de: Iain Boyd
- Tehnologie
Iată un mic dicționar tehnic esențial pentru baterii și acumulatori, cu explicații clare și concise:
• Acumulator (baterie reîncărcabilă) – dispozitiv care stochează energie electrică sub formă chimică și o poate furniza la cerere; spre deosebire de bateriile primare, poate fi reîncărcat de mai multe ori.
• Baterie – în limbaj comun, poate desemna și acumulatorii; tehnic, termenul se aplică bateriilor nereîncărcabile (ex. alcaline). În comerț, ambii termeni se folosesc interschimbabil.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Internet - gadgeturi - electronice
Credit: Argonne National Laboratory, CC BY-NC-SA
Bateriile reîncărcabile litiu-ion sunt folosite în diverse dispozitive și echipamente, de la telefoanele mobile la mașinile electrice. În ultimii 10 ani prețul acestor baterii a scăzut, pe măsură ce producția a crescut.
Dar bateriile litiu-ion nu sunt perfecte, acestea având dificultăți în funcționare în condiții de frig, existând chiar riscul de a lua foc. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Tehnologie
La mijlocul anului 2023, un studiu efectuat de HuthLab de la Universitatea din Texas a trimis unde de șoc prin domeniile neuroștiințelor și tehnologiei. Pentru prima dată, gândurile și impresiile oamenilor care nu pot comunica cu lumea exterioară au fost traduse într-un limbaj natural, folosind o combinație de inteligență artificială (IA) și tehnologie de scanare a creierului.
Aceasta este cea mai bună metodă de a citi mintea cuiva. În timp ce progresele în neuroimagistică din ultimele două decenii au permis pacienților fără capacitate de reacție și puțin conștienți să controleze un cursor de computer cu mintea, cercetarea HuthLab este un pas mai aproape de accesul la gândurile reale ale oamenilor.
După cum spunea Alexander Huth, neurologul care a coordonat cercetarea, pentru New York Times: „Acesta nu este doar un stimul lingvistic. Ajungem la sens – ceva despre ideea a ceea ce se întâmplă. Și faptul că este posibil este foarte incitant”.
- Detalii
- de: Nicholas J. Kelley, Stephanie Sheir și Timo Istace
- Tehnologie
Mașinile care explodează creează scene spectaculoase în filmele de acțiune. Dar astfel de secvențe, cu mașini care se transformă în adevărate torțe atunci când se ciocnesc sau cad într-o prăpastie - reprezintă unul dintre cele mai comune și absurde clișee folosite în filme.
Mașinile nu explodează însă niciodată în aceste condiții și rareori iau foc. Asta cu excepția cazului în care ai fost suficient de ghinionist să conduci un Ford Pinto sau Chevrolet Malibu în anii '70. Ambii producători au făcut erori în procesul de producție, rezultând rezervoare prost proiectate, vulnerabile la aprindere, adesea blocând ocupanții mașinii în interiorul acesteia.
Chiar și atunci când pilotul de curse Romain Grosjean s-a ciocnit de parapet cu 225 km/h pe timpul Marelui Premiu din Bahrain, în 2020, vehiculul său a luat foc, dar nu a explodat.
- Detalii
- de: Hal Sosabowski
- Construcţia şi funcţionarea automobilului
