Maimuţele şi balenele au cultură. Oamenii nu sunt singurele animale care posedă cultură sau capacitatea de a o transmite în rândul colectivului şi de a adopta comportamente în rândul unui grup. Într-adevăr, a fost identificat la alte câteva specii un anumit grad de transmitere a culturii şi o anumită capacitate de învăţare. Dar cu toate acestea, două studii publicate în cursul lunii aprilie în ʺScienceʺ pun la dispoziţie cea mai puternică dovadă, arătând că maimuţele vervet şi balenele cu cocoaşă învaţă noi comportamente unele de la celelalte în acelaşi mod în care oamenii deprind cele mai recente tendinţe.
- Detalii
- de: Dan Cossins
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un element-cheie al modelului ştiinţific folosit în ultimii 30 de ani în explicarea procesului de percepere a sunetului este greşit, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford School of Medicine. Teoria admisă în acest caz a ajutat la explicarea unei părţi a procesului auditiv numită "adaptare" prin care oamenii pot să audă cu mare acuitate orice sunet, de la căderea unui ac la explozia unui motor cu reacţie, fără durere sau leziuni ale urechii.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Macrofagele, un tip de celule imunitare care se deplasează de-a lungul ţesuturilor înghiţind bacterii şi celule moarte, joacă un rol esenţial în regenerarea membrelor la o salamandră numit axolotl, conform unui studiu publicat în 20 mai în The Proceedings of the National Academy of Sciences.
- Detalii
- de: Edyta Zielinska
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un bondar vizitează o floare, atras de culorile vii, de forma petalelor şi de perspectiva aromei nectarului dulce. Dar este mai mult în polenizare decât priveliştea şi mirosul. De asemenea, în aer se regăseşte energie electrică. Dominic Clarke şi Heather Whitney de la Universitatea din Bristol au dovedit că că albinele pot detecta câmpul electric care înconjoară o floare.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Originea vieţii pe Pământ reprezintă încă un subiect aprig dezbătut. Există multe teorii diferite privind modul în care viaţa a apărut, precum şi diverse experimente, în curs de desfăşurare, care încearcă să înţeleagă procesele implicate în această cauză.
- Detalii
- de: Amanda Doyle
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Drepnelele Drepneaua alpină (Tachymarptis melba) are capacitatea de a se menţine în aer pentru mai mult de şase luni, conform cercetătorilor de la Institutul de Ornitologie Elveţian. Studiul, publicat în Nature Communications pe 8 octombrie, conferă primele dovezi ale zborului vreme îndelungată al unei păsări terestre, sugerând totodată că drepnelele dorm în aer.
- Detalii
- de: Abby Olena
- Ştiri ştiinţă. Biologie
De ce? Pentru că pot! Un studiu nou arată că celulele stem extrase din urină pot fi transformate în structuri dentare rudimentare. Încă un amănunt: oamenii de ştiinţă au crescut aceste structuri în interiorul rinichilor de şoarece. Duanqing Pei, cercetător al Academiei de ştiinţe Chineze din Guangzhou, a combinat celulele stem cu ţesut conjunctiv de şoarece.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Meteoriţii copţi în gurile hidrotermale ale Pământului s-ar putea să fi eliberat molecule cruciale pentru formarea unor membrane asemănătoare celor celulare în forme de viaţă timpurii. Aşa sugerează teste efectuate pe nişte părţi dintr-un meteorit de mărimea unei dubiţe care s-a destrămat deasupra Californiei.
- Detalii
- de: Alyssa A. Botelho
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Păsările nu pot citi semnele de circulaţie, totuşi ele ştiu că unele drumuri au limite de viteză mai mari decât altele. Vor zbura la o distanţă mai mare de maşină pe un drum cu limită de viteză mai mare decât în cazul unui drum cu limita de viteză mai mică.
- Detalii
- de: Adam Becker
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Zilele trecute, la centrul de grădinărit, am remarcat o cutie de îngrăşământ pe care scria că aceasta conţine un îngrăşământ "natural", guano. De fapt, înainte de apariţia fertilizatorilor sintetici, cum ar fi azotatul de amoniu, toate îngrăşămintele erau "naturale".
- Detalii
- de: Ariel Fenster
- Ştiri ştiinţă. Biologie
NIH a anunţat că va retrage toţi cimpanzeii din cercetare, mai puţin 50. Măsura vine ca urmare a unei analize din 2011 care concluzionează că cercetarea biomedicală nu mai are nevoie de cimpanzei. Să însemne această mutare finalul cercetării pe cimpanzei în SUA?
- Detalii
- de: Mark Viney
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Aşa arătăm dacă suntem palizi şi avem grijă de pielea noastră. Imaginea din stânga (ori, în rezoluţie mai bună, de mai jos) reprezintă două imagini ale aceleiaşi persoane, exceptând faptul că una dintre ele a fost făcută cu ajutorul unui filtru UV.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii, vizând analiza existenţei vieţii pe Marte, au descoperit că cipuri utilizate în secvenţierea genelor pot supravieţui radiaţiilor din spaţiu. Dacă există viaţă pe Marte, speciile marţiene ar putea avea aceleaşi rădăcini genetice cu cele de pe Terra.
- Detalii
- de: Jennifer Chu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Poate că sunt condiţionată de faptul că sunt din New York, dar când mă minunez de interdependenţa fenomenelor vieţii, de multe ori nu mă pot abţine să nu aud în minte spotul publicitar al unei companii de telefonie ce era extrem de popular pe aici, prin anii ‘90.
- Detalii
- de: Mary Beth Aberlin
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Castorii nu vor salva lumea, dar îşi aduc mica lor contribuţie în ceea ce priveşte captarea şi depozitarea carbonului. Barajele pe care le construiesc şi mlaştinile care apar ca rezultat al activităţii lor ţin la păstrare o cantitate surprinzătoare de carbon.
- Detalii
- de: Laurence Pope
- Ştiri ştiinţă. Biologie
