Povestea standard despre importanţa genelor în evoluţia vieţii este supraestimată. Sunt mulţi alţi factori care influenţează evoluţia unui individ şi evoluţia unei specii. Acest adevăr, susţinut de un număr din ce în ce mai mare de cercetători, pe baza dovezilor descoperite în timp, trebuie să se reflecte şi în cărţile de biologie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Care animal face parte şi care nu din familia pisicii?
O pisică este, desigur, o pisică. Leii sunt tot pisici, aşa cum sunt leoparzii, lincşii şamd; familia „Felidae” conţine 41 de specii în total. Dar ce putem spune despre alte specii apropiate, ca cea a hienelor ori a mangustelor? Aceste animale nu sunt în familia pisicii, ci în familii separate. Aşadar, de ce sunt anumite specii grupate în aceeaşi familie, iar alte separate în familii diferite?
- Detalii
- de: Ben Holt şi Knud Andreas Jønsson
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Ca urmare a unor progrese importante înregistrate într-o perioadă de şapte ani, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să reconstruiască un cromozom de drojdie pe cale sintetică, cromozom care este pe deplin funcţional. Este un progres remarcabil care ar putea conduce în cele din urmă la obţinerea de organisme "personalizate" create în laborator, oamenii nefăcând excepţie.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Utilizând o tehnică avansată de microscopie, cercetătorii au efectuat cea mai precisă măsurătoare de până acum a structurii moleculei de ADN. Rezultatele lor au evidenţiat unele diferenţe semnificative ale acesteia faţă de forma binecunoscută de spirală dublă, diferenţe care oferă informaţii noi în legătură cu mecanismele interne ale acestei molecule purtătoare de viaţă.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Spre deosebire de orice altă formă de viaţă de pe Pământ, aceste bacterii extraordinare utilizează energia în forma sa cea mai pură, ele mâncând şi respirând electroni. De asemenea, ele pot fi întâlnite peste tot. Introduceţi un electrod în pământ, pompaţi electroni în jos şi iată, ele vor apărea: celule vii care mănâncă energie electrică. Cunoaştem bacterii care pot supravieţui datorită unor surse diverse de energie, dar niciuna dintre acestea nu este atât de ciudată precum această bacterie electrică.
- Detalii
- de: Catherine Brahic
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Plantele sunt capabile, de asemenea, să ia decizii complexe. Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă de la Helmholtz Center for Environmental Research (UFZ) şi University of Göttingen care au încheiat investigaţiile asupra lui Berberis vulgaris. Aceasta s-a dovedit capabilă să renunţe la propriile seminţe pentru a preveni infestarea cu un parazit.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O cercetare nouă din cadrul Departamentului de Ştiinţe Neurologice al Universităţii din Minnesota a dezvăluit faptul ca şoarecii îşi pot manifesta regretul, o caracteristică cognitivă considerată a fi specifică omului. Constatările cercetării au fost publicate în revistă Nature Neuroscience. Pentru a măsura comportamentul cognitiv al regretului, A. David Redish, doctor în ştiinţe neurologice şi profesor la Universitatea din Minnesota, şi Adam Steiner, student din cadrul Programului Pentru Absolvenţi în Ştiinţe Neurologice, care au condus această cercetare, au început de la definiţiile regretului utilizate în trecut de economişti şi psihologi.
- Detalii
- de: Adam P Steiner & A David Redish
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nanotehnologia ar putea transforma arbuştii în generatoare masive de energie sau în senzori pentru explozibili. Plantele sunt foarte valoroase: sunt folosite în alimentaţie, sunt transformate în carburanţi, emit oxigenul în aer şi, datorită frumuseţii lor, au rol decorativ. În prezent, o echipă de cercetători de la MIT şi-a propus să intensifice utilitatea plantelor prin adăugarea unor nanomateriale care ar putea să le amplifice producţia de energie şi să le ofere noi roluri, cum ar fi monitorizarea poluării mediului înconjurător.
- Detalii
- de: Anne Trafton
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un păianjen descoperit recent în Sahara are un mod unic de a se deplasa atunci când este în pericol: acesta realizează flic-flacuri uimitoare, ca un veritabil gimnast. Dr. Peter Jäger, taxonomist german de la Senckenberg Research Institute and Natural History Museum din Frankfurt, Germania, care a descoperit păianjenul, crede că păianjenul recurge la această metodă doar în situaţii de pericol iminent, întrucât deplasarea tip „flic-flac" îi permite să-şi dubleze viteza.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Una din treisprezece persoane au picioare asemănătoare cu cele ale cimpanzeilor. Când strămoşii noștri şi-au părăsit casele arboricole, au renunţat la picioarele lor flexibile pentru picioruşe rigide care sunt cele mai potrivite pentru mersul pe jos pe pământ. Dar, conform unui nou studiu, una din treisprezece persoane poate avea picioarele bine curbate, adaptate pentru căţărat, chiar fără să ştie.
- Detalii
- de: Joseph Bennington-Castro
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Institutul Internaţional pentru Studiul Speciilor din cadrul Arizona State University dezvăluie lista a 10 noi specii aflate în topul speciilor nou descoperite în 2012.
- Detalii
- de: Jef Akst
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nimeni nu ştie cu siguranţă cum a apărut viaţa pe Pământ în urma reacţiilor chimice primordiale. Dar acum avem mai multe dovezi că viaţa similară celei de pe Pământ s-ar fi putut dezvolta pe planeta Marte. Existenţa vieţii este în strânsă legătură cu fosfaţii, minerale care sunt esenţiale pentru construirea ADN-ului, membranele celulare, precum şi multe alte părţi ale corpului nostru.
- Detalii
- de: Annalee Newitz
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cum apare viaţa dintr-o mulţime de substanţe chimice este încă un mister. Deşi s-ar putea să nu ştim niciodată cu siguranţă ce substanţe chimice au existat în perioada prebiotică a planetei Pământ, noi putem studia biomoleculele care există în prezent pentru a obţine indicii despre ce s-a întâmplat cu trei miliarde de ani în urmă. Oamenii de ştiinţă au utilizat un set din aceste biomolecule pentru a afla modul prin care ar fi putut apărea viaţa.
- Detalii
- de: Andrew Bissette
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O regiune din creier de mărimea unei migdale reprezintă centrul care controlează procesul de îmbătrânire. Într-un laborator din New York, un grup special de şoareci este destinat să trăiască mai mult decât colegii lor de cuşcă. Muşchii lor vor rămâne puternici pentru mai mult timp. Creierele lor vor rămâne invulnerabile pentru o perioadă mai lungă. Când în cele din urmă vor muri, va fi după ce au trăit mai multe luni decât colegii lor.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Oamenii de ştiinţă au identificat o posibilă modalitate de îmbunătăţire a vaccinurilor antigripale, după ce au descoperit faptul că virusul gripei sezoniere păcăleşte de obicei sistemul imunitar întărit cu vaccinuri cu o singură substituţie de aminoacid. În plus, ei au descoperit că aceste simple modificări de aminoacizi au loc numai în şapte locuri de pe suprafaţa sa - nu în 130 de locuri, cum se credea. Cercetarea a fost publicată pe 21 noiembrie în revista Science.
- Detalii
- de: University of Cambridge
- Ştiri ştiinţă. Biologie
