Sunt mulți oameni, dintre care unii sunt psihologi, care cred că pot alege la ce să se gândească (și la ce nu!) și ce emoție să simtă. E adevărată sau falsă această teorie populară? Ca să facem o verificare, îți propun un mic exercițiu. Închide ochii și imaginează-te pe o plajă însorită, privind cerul azuriu și marea de un verzuliu limpede. Ai această imagine în minte? Bine, adu-ți în minte imaginea unei girafe. A dispărut imaginea cu plaja? Acuma, călătorește cu mintea în casa unui prieten. Ai ajuns? Bravo! Bine, nu uita să revii ”aici și acum”.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Teoria psihologică populară poate fi formulată așa: o persoană minte atunci când evită privirea, își frământă mâinile și se foiește pe scaun. Dead wrong! Aproape toată lumea, din Algeria în Argentina, din Germania până în Pakistan sau Paraguay, crede în această populară teorie.
Cercetătorii au petrecut sute de ore privind la filmulețe cu mincinoși și onești. La fiecare vizualizare urmăreau comportamente specifice, cum ar fi un surâs, o clipire, o mișcare a mâinii, ca să distingă între manifestările asociate minciunii sau onestității. De fiecare dată când detectau comportamentul țintă, apăsau un buton și computerul înregistra răspunsul. Analizele ulterioare au permis compararea comportamentelor asociate cu minciuna ori adevărul până în cele mai fine detalii. Rezultatele sunt clare și nu susțin tertipurile din acel serial celebru, ”Lie to me”.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Cum reacționezi, de regulă, la șefisme? Am bănuiala că știi ce fel de comportamente am în minte când scriu cuvântul ”șefism”. Evident, vine de la șef, adică o persoană care ocupă o poziție superioară într-o oarecare ierarhie. Se cheamă că are autoritate formală (derivată din organigramă) asupra celor aflați pe treapta inferioară din ierarhie. Celor mai mulți li se urcă la cap șefia din momentul în care sunt promovați. Numirea în sine, șefia, poate duce la șefisme acolo unde există și un mediu care favorizează asta. Fără să existe o contra-reacție puternică de grup la șefismele unui lider, atunci ele vor intra pe o spirală ascendentă, devenind un leadership ticălos.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Psihoterapia e remarcabil de eficientă. Oricare psihoterapie? Și de la această inocentă întrebare aprindem fitilul. Studenții bine pregătiți cunosc controversa cu pasărea Dodo1. Poate nu contează atât de mult această întrebare, cât o alta. Cât contează personalitatea terapeutului?
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
În 2005, Scott Peterson a fost condamnat pentru uciderea soției sale și a copilului său nenăscut. Imediat după ce a fost condamnat la moarte, el a primit o propunere de căsătorie, iar a doua zi s-au primit peste 30 de apeluri telefonice de la femei care solicitau adresa lui de corespondență, precum și scrisori de la femei care îşi mărturiseau dragostea pentru el.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Frica este, probabil, la fel de veche ca și viața. Este adânc înrădăcinată în organismele vii care au supraviețuit dispariției în miliarde de ani de evoluție. Rădăcinile sale sunt fixate adânc în "psihologia" noastră, fiind una dintre cele mai intime emoţii.
Pericolul și războiul sunt la fel de vechi ca și istoria omenirii, la fel și politica și religia. Demagogii au folosit întotdeauna teama pentru intimidarea subordonaților sau a dușmanilor și pentru controlul membrilor tribului. Frica este un instrument foarte puternic care poate bloca logica oamenilor și care poate schimba comportamentul.
- Detalii
- Scris de: Arash Javanbakht (profesor Wayne State University)
Am fost întrebat ce cred despre oamenii care produc știri false și dacă aceste știri pot fi recunoscute. Cum consider că e un subiect important, iată o serie de criterii extrase din propriile observații (dar și ale altora), cu ajutorul cărora poți recunoaște cu ușurință știrile și informațiile false atât din textele online, cât și din emisiunile televizate.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Trăiești uneori cu impresia că oamenii stau cu ochii pe tine, că te urmăresc? Nu în termeni paranoici. Mă gândesc la situații publice, în grupuri cu ai căror membri te cunoști sau nu, dar simți o oarecare preocupare, de parcă ceilalți sunt ochii pe tine. Se cheamă, în literatura empirică, efectul reflectorului. Supraestimăm măsura în care credem că suntem în atenția altor oameni. Seamănă cu scena pe care actorul se află în fața audienței sub lumina puternică a reflectoarelor.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Soldaţi americani. Credit: wikipedia.org
Într-un articol publicat în toamna lui 1949 în The Public Opinion Quarterly (linkul articolului original) sociologul Paul F. Lazarsfeld prezintă descoperirile unei echipe de cercetători din cadrul armatei SUA, care a analizat comportamentul soldaţilor americani pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Desigur, există exemple de persoane extrem de inteligente cu convingeri religioase puternice. Dar diverse studii au arătat că, în general, credința în Dumnezeu este asociată cu un scor scăzut la testele de inteligență. „Este cunoscut faptul că inteligența este invers proporțională cu credința”, subliniază Richard Daws și Adam Hampshire de la Imperial College London (Colegiul Imperial din Londra) într-o lucrare publicată în revista Frontiers in Psychology (Frontierele Psihologiei), în care caută să înțeleagă de ce.
- Detalii
- Scris de: Emma Young
Orice (ne)psiholog din țara noastră știe de psihiatrul Carl Gustav Jung. Unii, școliți excepțional, au impresia că e psiholog. Cei mai mulți știu că dumnealui are o teorie despre întunecimea omului sau arhetipul Umbrei, la pièce de résistance din colecția de arhetipuri aflată în inconștientul colectiv. Jung credea că psihismul uman conține în inconștientul colectiv pokemoni, scuze!, arhetipuri, adică imagini primitive moștenite de la antecesorii noștri din timpuri preistorice.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
De la consumul excesiv de alcool la petrecerea unui prieten la alegeri nepotrivite privind hainele, adolescenții fac adesea lucruri care par de-a dreptul stupide. Dar acum știm de ce: zonele creierului care controlează luarea deciziilor nu se dezvoltă pe deplin până la vârsta adultă. Creierul în dezvoltare al adolescenților creează riscul ca aceștia să ia decizii în mod reactiv, fără a evalua consecințele alegerilor lor. Cum pot părinții să-i ajute pe adolescenți să deprindă și să aplice modalități eficiente de luare a deciziilor?
- Detalii
- Scris de: James McCue
Presiunea socială ne influenţează să luăm decizii pe care în mod normal nu le-am lua. Puteţi citi acest articol articol al nostru despre conformismul fiinţei umane ori acest articol despre obedienţa faţă de autoritate, pentru a înţelege mai bine puterea influenţei celorlaţi asupra noastră. În acest articol vom vorbi despre cum presiunea socială ne face să oprim aparatul de aer condiţionat pe timp de vară, reducând astfel consumul de energie (video inclus).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Deşi încă subiect al dezbaterilor ştiinţifice, faptul că un copil învaţă mai bine o limbă străină decât un adult este considerat de mulţi psihologi drept un fapt bine susţinut de experimente. Chiar dacă un adult învaţă mai mult în prima fază, un copil învaţă mai bine (fără accent, construcţii native etc.) decât adulţii pe termen lung.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Mai mult de 600 de mii de musulmani rohingya din Myanmar au părăsit ţara recent, refugiindu-se în Bangladesh. După ce militanţii rohingya au început să atace secţii de poliţie din Myanmar, ceea ce a dus la o serie de victime în august 2017, forţele de securitate din Myanmar au început o amplă campanie de purificare etnică. Acestea au dat foc la sute de sate rohingya, au violat şi ucis mii de locuitori ai acestora.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.