În urma cu câteva săptămâni am primit o întrebare, care în esență sună cam așa: „Mi-ar plăcea dacă ați scrie un articol despre déjà-vu și posibilitatea de a prevedea viitorul apropiat, nu prin „magie”, ci prin capacitatea minții de a „calcula” rapid cel mai probabil și logic viitor”, prin „intuiție”. Întrebarea originală o puteți găsi aici.

Cred că două aspecte sunt importante de analizat: întâi, de ce nu este posibil să prevedem (calculăm) viitorul, mai apropiat ori mai îndepărtat, și, doi, de ce ceea ce numim „intuiție” ne ajută în multiple situații să estimăm rezultatul unei acțiuni (deci, cumva, să „ghicim” viitorul), fără a implica nimic misterios, paranormal. Primul aspect ține de legile fizicii, al doilea ține de evoluție și experiența de viață.

Și, conex, mai este un aspect interesant de discutat: dacă este posibil să „primim” viitorul, să avem „viziuni”, „premoniții” (inclusiv în stare de visare) cu privire la viitor. Răspunsul la această întrebare poate fi atașat celui privind posibilitatea calculării viitorului și trebuie să țină cont tot de legile naturii.


De ce nu este posibil să calculăm viitorul

Sunt mai multe motive pentru care este imposibil să cunoaștem, în avans, viitorul. Asta nu ne împiedică însă să încercăm să facem asta :) Și sunt diverse instituții care exact asta încearcă să facă, cu mai mult sau mai puțin (mai degrabă mai puțin...) succes. Vrem să știm care va fi populația lumii peste 50 de ani, ce impact va avea încălzirea globală asupra climei globale peste 100 de ani, cum va evolua din punct de vedere economic China în următorii 30 de ani șamd. Astfel de evaluări sunt firești, dar trebuie luate așa cum sunt: încercări de a înțelege viitorul pe baza datelor și trendurilor de astăzi. Rareori există o potrivire între evaluare și realitate; cu cât mai mare perioada, cu atât mai mare diferența.

În esență, aceste previziuni (estimări) sunt sortite eșecului (cel puțin în bună parte) din două motive principale: realitatea este prea complicată pentru putea fi surprinsă precis în ecuații, iar pe de altă parte nu poți lua în calcul elemente care nu există astăzi, dar care vor fi inventate peste 20 de ani și care vor schimba complet datele problemei.

Evoluții / evenimente neașteptate schimbă radical evoluția anumitor segmente sociale. Iată câteva exemple: un război devastator între marile puteri nucleare ale lumii; răsturnări de guverne în anumite state; progrese remarcabile în ce privește tehnologia inteligenței artificiale; apariția unei alte tehnologii decât IA cu potențial disruptiv; evoluții mult mai rapide decât cele anticipate ale unei tehnologii existente; efecte devastatoare ale încălzirii globale, neprevăzute; lovirea Terrei de un asteroid, cu efecte devastatoare etc.


De ce nu sunt posibile viziunile (premonițiile) privind un anume viitor

Desigur, în principiu este posibil ca cineva să aibă „intuiția” unui anume viitor, iar acesta chiar să se materializeze. Dar în noianul de intuiții neconfirmate, acestea sunt doar excepții întâmplătoare. Dacă ți se întâmplă o dată, nu înseamnă că ți se va întâmpla și a doua oară. Iar cei mai mulți care au avut parte de o atare revelație, uită de câte alte ori avut premoniții neconfirmate de realitate.

Cum ar trebui să funcționeze lucrurile pentru ca premonițiile să poată exista?

Trebuie îndeplinite câteva condiții. În primul rând, ar trebui ca viitorul să fie deja scris. Iar ca viitorul să fie deja stabilit, ar trebui ca universul să fie unul mecanicist, care să aibă la bază un mecanism precis, calculabil în teorie de un super-matematician; ar fi un univers în care nu există aleatoriul și liberul-arbitru. Am arătat într-un articol recent gândirea umană este prin excelență deterministă și că asta înseamnă, printre altele, că este extrem de limitată. Din câte știm, bazându-ne pe teoria mecanicii cuantice, universul nu este unul mecanicist, ci unul care are multe evenimente aleatorii. Dar mecanica cuantică nu explică natura în detaliu, ci doar o surprinde într-o serie de ecuații, descriind-o cu o precizie destul de bună. În fapt, teoriile fizicii sunt doar instrumente de măsurare a fenomenelor fizice, nu explicații definitive ale funcționării lumii. Este foarte posibil ca teorii viitoare să meargă dincolo de mecanica cuantică.

Pe scurt, din ce știm astăzi, universul nu este unul mecanicist, deci nu putem calcula care va fi starea universului în viitor. Înțelegerea lumii este limitată și nici nu avem cum înțelege vreodată în totalitate universul. Este prea complicat; cel puțin pentru mintea umană. Am scris un articol și pe acest subiect aici.

Dar să presupunem, de dragul discuției și pentru a putea merge mai departe cu explicația, că universul este unul mecanicist. Universul are avea așadar un destin, ziua de mâine este deja scrisă în detaliu undeva, iar un super-matematician, care ar avea toate datele, ar putea spune exact unde se va afla fiecare particulă mâine și care va fi exact starea lumii.

O altă condiție necesară ca premoniția să fie posibilă este ca informația despre viitor să poată ajunge la o persoană.

Așadar, mai explicit, în acest univers mecanicist, ar trebui ca ceea ce se va întâmpla peste o oră sau o lună să fie deja stocat undeva, ca informația să fie materializată și disponibilă undeva, iar din acel loc de stocare ar trebui ca informația să se transfere către un anumit creier uman (cel care are premoniția). Dificultățile, după cred că se poate observa ușor, sunt infinite.

Unde s-ar stoca această informație cu privire la viitorul de peste 24 de ore? În afară de calculatorul super-matematicianului, desigur 😀. Nu a avansat nimeni nicio ipoteză cât de cât rezonabilă.

Apoi, admițând că ar fi un astfel de loc de stocare, tot de dragul discuției, cum s-ar transmite informația către o minte umană, pentru ca un „clarvăzător” să „vadă” viitorul? Prin ce mijloc și mecanism? Nicio idee.

Cine ar face selecția informației de trimis către o anumite minte umană și s-ar îngriji că nu se greșește adresa? Căci informația se referă la starea întregului univers, nu? nu doar la rezultatul meciului de mâine seară al echipei favorite, despre care ai tu premoniția.

Prin ce metodă ar putea primi mintea umană informații din exterior, altfel decât cele deja cunoscute, prin organele de simț?

După cum vedeți, dificultățile sunt atât de mari, că nu putem răspunde cât de cât la nicio întrebare fundamentală. Asta nu-i va încurca, desigur, pe cei care cred în paranormal, pentru că ei nu au nevoie de explicații; ei știu și cu asta basta! Și au citit și pe Internet că se poate!

Bazându-ne pe ceea ce știm despre cum funcționează universul, nu există nicio posibilitate rezonabilă pentru ca „citirea” viitorului să funcționeze.

Singura posibilitate ar fi aceea ca lucrurile să stea complet diferit de ceea ce știm noi, cum ar fi ipoteza conform căreia suntem parte dintr-o simulare computerizată a unei alte civilizații super-avansate. O ipoteză pe care nu avem nici cum s-o demonstrăm, nici cum s-o invalidăm.

În concluzie, cunoașterea umană nu ne oferă nimic pentru a putea susține ipoteza că este posibil să „vedem” viitorul. Nu există nicio dovadă în acest sens, deși au fost și sunt multiple încercări în acest sens. De exemplu, serviciile secrete americane, englezești sau rusești au avut pentru zeci de ani programe de cercetare în domeniul paranormalului. Programe închise după observația banală că reprezentau doar consum inutil de resurse.


De ce intuiția este adesea precisă

Când vorbesc despre „intuiție” mă refer la o evaluare, judecată referitoare la o anumită situație care apare rapid la nivel conștient, ale cărei rațiuni și mecanism îmi sunt necunoscute și care se impune în mintea mea ca suficient de convingătoare pentru a mă baza pe ea în luarea unei decizii și asumarea unui anumit comportament.

Iată câteva exemple de intuiții din viața de zi cu zi: dacă joc tenis de câmp, mă voi duce în mod automat, fără a face calcule mentale, către poziția în care va ajunge mingea într-o secundă. Cum fac asta? Ține pur și simplu de evoluție și experiență. În mod inconștient creierul uman poate prezice cu un mare grad de precizie încotro se îndreaptă mingea și unde trebuie să fiu plasat pentru a o putea lovi la momentul potrivit.

Într-un alt exemplu, imaginează-ți că ești într-un magazin de electronice și trebuie să-ți cumperi un echipament electronic oarecare. Sunt pe raft mărci cunoscute și mărci de care nu ai auzit niciodată până azi. Să presupunem că banii îți ajung pentru cumpărarea oricărui produs. Pe care-l vei alege? Cel mai probabil „intuiția” îți va spune că un produs cunoscut este mai bun. De ce să riști cu ceva despre care nu știi nimic? Un produs cunoscut este o garanție că acesta a trecut testul timpului (dacă era prost, dispărea după piață, nu?). Acesta este unul dintre motivele pentru marile companii cheltuiesc mulți bani pentru promovarea brandului lor: simpla prezență în mintea consumatorilor a numelui / logo-ului lor asigură vânzarea produselor.

De ce funcționează intuiția în anumite situații? Pentru că se folosește de experiența acumulată la nivelul individului pentru a oferi răspunsuri rapide în situații complicate. Intuiția este o cale rapidă de a lua decizii în situații complicate, pe baza experienței acumulate. Nu este mereu infailibilă, desigur.

De pildă, în situația evaluării echipamentelor electronice de la diverse firme, ai putea foarte bine să revii acasă, să faci o evaluare completă a tuturor produselor și a tutor firmelor, apoi să revii și să comperi cel mai bun produs. Dar cine are timp pentru asta? Și dacă ai vrea să faci astfel în toate situațiile în care trebuie să iei o deciziei, ai avea timp să documentezi toate alegerile? Imposibil.

Iată o intuiție pe care o am din când în când, uneori cu rezultatul așteptat, uneori invalidată de realitate: loviturile de la 11 m la meciurile de fotbal. Am impresia că-mi dau seama de rezultat, privindu-l pe jucător. La o analiză rece, am o explicație pentru cazurile în care prezic corect eșecul loviturii: modul în care se așază jucătorul înainte de a lovi mingea și ce transmite limbajul corpului acestuia. Jucătorii mai emotivi se așază adeseori (prea) aproape de minge, iar corpul lor (fața, neliniștea generală etc.) transmite neîncredere. Desigur, este mult aleatoriu într-o astfel de situație, așa că și un jucător emotiv și care lovește prost mingea poate avea succes. Intuiția pe care o am are la bază, așadar, cel puțin așa cred, o evaluare rapidă, inconștientă, a jucătorului care execută lovitura de la 11 m.

Să revin acum la întrebarea cititorului nostru referitoare la „posibilitatea de a prevedea viitorul apropiat, nu prin „magie”, ci prin capacitatea minții de a „calcula” rapid cel mai probabil și logic viitor”. Dacă estimarea rezultatului unei acțiuni este înscrisă acestei întrebări, atunci răspunsul este, evident: sigur, se poate prevedea viitorul. Dar asta nu ține de vreo pricepere specială a unui individ, ci mai degrabă de experiența acumulată (de stabilirea unei corelații între un anumit context și un anume rezultat). Iar această intuiție nu oferă nicio garanție pentru rezultat. Să luăm exemplul unui meci de box, în care, din prima rundă devine clar că un jucător este mai bun. Vei intui rezultatul, nu? Ai mai văzut de nenumărate ori situații ca asta, în care un boxer mai bun se impune în meci. Dar sunt multiple variabile: poate jucătorul mai bun se accidentează la finalul primei runde sau suferă de o accidentare mai veche care-și spune cuvântul, poate că boxerul mai bun obosește repede, după începutul fulminant, poate că boxerul aparent mai slab pare așa ca parte dintr-o strategie (știe că oponentul obosește rapid) șamd. Dacă boxerul mai bun câștigă, intuiția ta a fost corectă; dacă nu, nu.

În mod cert însă, aceste intuiții nu sunt rezultatul vreunei transmisii paranormale de date dintr-un univers paralel, o informare privilegiată în avans cu privire la ce urmează să se întâmple.


Există o explicație pentru déjà-vu?

Întrebarea cititorului nostru include și o referire la experiența denumită „déjà-vu”. „Déjà-vu se referă la senzația că ai mai experimentat o anumită situație, deși aceasta este complet nouă; cel puțin aceasta este senzația subiectivă. Senzația de déjà-vu mai poate fi însoțită în anumită cazuri și de senzația că știi ce urmează să se întâmple în viitorul imediat.

Experiențele de acest tip, subiective, nu pot fi măsurate în mod obiectiv. Nu poți intra în mintea cuiva ca să vezi ce se întâmplă acolo. Această dificultate procedurală reprezintă o barieră de nedepășit în clarificarea acestui subiect.

Cea mai solidă explicație pentru fenomenul déjà-vu este și cea mai simplă: acesta apare atunci când te afli într-o situație prin care ai mai trecut (similară), dar nu-ți mai amintești exact de acea situație. Cum partea conștientă a activității noastre cerebrale are la bază o vastă activitate inconștientă, nu este deloc surprinzător că apar și astfel de senzații greu de explicat. Citește „Anatomia unui gând” pentru mai multe detalii privind activitatea inconștiență și influența ei asupra celei conștiente.

Speculând, am putea spune că pot fi situații în care senzația de déjà-vu poate „prezice” viitorul, în sensul în care experiența trecută (amintirile care nu sunt conștiente) influențează cumva intuiția curentă cu privire la ce se va întâmpla.

Când discutați despre situații în care cineva „vede” viitorul, are premoniții, știe dinainte ce o să se întâmple în diverse situații trebuie să vă amintiți care sunt presupunerile (extraordinare) pe care se bazează astfel de afirmații: universul trebuie să fie mecanicist (viitorul este deja stabilit în detaliu), informațiile privind viitorul trebuie să fie undeva stocate, iar de acolo sunt transmise către anumite minți printr-un mecanism misterios și necunoscut.

În plus, mai trebuie avut în vedere că deși s-au făcut multiple cercetări în domeniul paranormalului, astfel de puteri, cum este „citirea viitorului”, nu au fost niciodată demonstrate (citește și acest scurt articol despre testarea paranormalului: Pariul lui James Randi pv paranormalul).


Credit imagini: depositphotos.com 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.


Dacă găsești site-ul util, ne poți ajuta cu o DONAȚIE