David Peat CopertaAlgoritmii se  pot folosi şi în aşa-numitele ştiinţe ale omului, cum ar fi psihologia cognitivă. În acest fel se încearcă surprinderea esenţei comportamentului uman într-o manieră mecanicistă, simplificată. Se poate aplica însă algoritmul conştiinţei umane?

Coperta De la certitudine la incertitudineUn algoritm este  o simplă regulă, o sarcină elementară care este repetată de nenumărate ori. În acest fel algoritmii pot produce structuri de complexitate uimitoare. Există tentaţia de a generaliza şi a afirma că algoritmii pot explica totul, inclusiv sistemele complexe. Este aşa?

Fortele de tensiune superficialaVă prezentăm în continuare un experiment foarte simplu de realizat în propria bucătărie folosind piper şi săpun lichid, experiment care vă va permite să vedeţi "în acţiune" forţele de tensiune superficială. Nu aţi auzit de ele? Citiţi articolul pentru lămuriri.

Cea de-a doua lege a termodinamicii afirmă că, în timp, entropia unui anumit sistem va creşte în mod inevitabil. Singura cale de a scădea entropia este aceea de a introduce energie în sistem. Maxwell a imaginat un sistem care nu avea nevoie de energie suplimentară.

De la certitudine la incertitudineCartea lui David Peat continuă cu un scurt capitol dedicat adevărurilor nedemonstrabile. Dacă vom încorpora asemenea conjecturi în aparatul axiomatic al matematicii, ne vom putea oare bucura de consistenţă şi completitudine în matematică?

Evolutia fiziciiÎn încheierea articolului său privind evoluţia fizicii moderne, Paul Dirac îşi îndreaptă atenţia asupra posibilelor modalităţi de dezvoltate viitoare a domeniului. Să fie fizicienii teoreticieni, matematicienii ori experimentatorii cei care vor duce trena?

Linii de campPaul Dirac continuă prezentarea viziunii proprii privind căile de urmat în fizica teoretică a deceniului al şaptelea al secolului trecut cu prezentarea unei posibile abordări cu ajutorul căreia să se explice caracterul discret al sarcinilor electrice în natură.

Coperta David PeatÎn acest episod al cărţii lui David Peat vorbim despre teorema lui Gödel. Un tânăr de doar 25 de ani dă lovitura de graţie speranţelor de completitudine şi consistenţă privind matematica; dar şi certitudinii, care îşi găsise ultimul bârlog în  sfera matematicii.

Reprezentare artistica a eteruluiÎn continuarea articolului său despre evoluţia ideilor în fizica modernă, Paul Dirac prezintă una dintre căile pe care le considera ca posibil de urmat în fizica teoretică a anului 1963. Este vorba despre o încercare de reconciliere a eterului luminifer cu relativitatea restrânsă.

Coperta David PeatÎn acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre proiectul lui Hilbert privind aşezarea matematicii pe baze solide, despre teoria intuiţionistă promovată de L.E.J.Brouwer şi despre publicarea marii lucrări, "Principia" a lui Russell şi Whitehead.

mecanica cuanticaÎn partea a patra a articolului în care Paul Dirac face o analiză a evoluţiei ideilor în fizica modernă puteţi citi o încercare de popularizare a metodei renormalizării din electrodinamica cuantică şi părerea lui Dirac cu privire la viitorul acestei teorii.

David Peat - CopertaÎn acest episod al uimitoarei cărţi a lui David Peat, vorbim despre cum matematica se abstractizează (introducerea simbolurilor de către Leibniz, algebrizarea geometriei de către Descartes) şi despre propunerea lui Hilbert de a da consistenţă fiecărui domeniu al matematicii.

De la certitudine la incertitudineÎn acest episod vorbim despre întâlnirea lui Russell cu filozoful şi matematicianul Giuseppe Peano şi despre urmările acestei întâlniri asupra traseului intelectual al lui Russell. De asemenea, vorbim despre  metoda folosită de Euclid în stabilirea bazelor geometriei.

De la certitudine la incertitudineÎn acest episod vorbim despre paradoxul lui Russell, care indică faptul că există o problemă serioasă cu definirea numărului, aşa cum tocmai fusese ea făcută de Gottlob Frege. Russell observă că sunt clase care nu pot fi membre ale propriilor lor clase.

 

Tensiunea superficială este proprietatea unei suprafeţe lichide care o face să se comporte ca o membrană elastică tensionată. Rezistenţa acesteia depinde de forţele de atracţie dintre particulele lichidului sau de forţele de atracţie dintre acestea şi particulele corpurilor gazoase, solide sau lichide cu care care intră în contact. Datorită tensiunii superficiale este posibil ca anumite insecte să stea pe suprafaţa apei sau ca o lamă de ras să plutească la suprafaţa unui lichid, chiar dacă lama are o densitate mai mare decât lichidul şi nu poate pluti. Tensiunea superficială cauzează apariţia picăturilor sferice de lichid, întrucât lichidul tinde să-şi micşoreze aria.

Dificultatile mecanicii cuanticeÎn a treia parte a analizei pe care Paul Dirac o face pe marginea fizicii moderne puteţi afla părerea marelui fizician cu privire la dificultăţile filozofice pe care le ridică mecanica cuantică, dar şi despre rezolvările pe care teoriile viitorului le-ar putea oferi în acest sens.

Paul DiracPartea a doua a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiei despre univers a fizicienilor trece în revistă momentele importante care au marcat apariţia şi dezvoltarea mecanicii cuantice. Citiţi despre contribuţiile lui Bohr, Heisenberg şi Schrödinger.

Obiect în patru dimensiuni - reprezentare graficăPublicăm astăzi prima parte a articolului lui Paul Dirac dedicat evoluţiei concepţiilor fizicienilor asupra lumii. Aflaţi despre revoluţia einsteiniană prin introducerea spaţiului cvadridimensional, despre apariţia mecanicii cuantice etc.

De la certitudine la incertitudineContinuăm traducerea noastră şi vorbim despre "adunare" şi "număr", cuvinte aparent simple, dar nu şi în contextul demonstraţiei definitive a consistenţei matematicii. Ne cufundăm deci în lumea conceptelor, pentru a înţelege ce înseamnă de fapt "număr".

De la certitudine la incertitudine, partea a 13În acest episod al traducerii noastre din carea lui F.David Peat, facem o incursiune în lumea matematicii, observând cum, deşi matematica pare certitudinea definitivă, logică întru totul şi de nezdruncinat, unii filozofi cer dovada definitivă a consistenţei sale.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro