Misiunea zero în fizica particulelor este în prezent găsirea răspunsului la întrebarea „există sau nu bosonul Higgs”, ultima particulă elementară încă nedescoperită, dar prezisă de teoria oficială, care va explica misterul originii masei la nivel fundamental.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
Reprezentare grafică a sarcinii culoare a quarcurilor
Pe coperta numărului din 8 iulie 2010 a prestigioasei reviste Nature a apărut un articol despre un rezultat surprinzător din fizica particulelor elementare: raza protonului este cu 4% mai mică decât se credea! Această ştire a dat fiori fizicienilor!
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
În cadrul unui experiment internaţional desfăşurat în adâncul unui munte din Italia s-a privit în interiorul Pământului şi s-a confirmat în premieră că miezul Pământului este fierbinte datorită reacţiilor de dezintegrare nucleară ce au loc acolo. Amprenta descoperită a fost reprezentată de neutrini creaţi chiar în interiorul Pământului - geoneutrinii.
Că Pământul are un interior fierbinte o ştim prea bine: un miez lichid de fier care rotindu-se creează un câmp magnetic planetar, fără de care radiaţiile cosmice ar distruge viaţa de pe Terra; o manta de rocă lichidă pe care plutesc plăcile tectonice, ale căror coliziuni creează continente, munţi, cutremure şi erupţii vulcanice; energia geotermală care sperăm să contribuie la coşul nostru zilnic de electricitate şi căldură. De ce Pământul este fierbinte la interior, spre deosebire de exemplu de Lună, oamenii de ştiinţă bănuiau: depozite de atomi radioactivi precum uraniul şi toriu care, prin dezintegrare, creează energie în interiorul Pământului.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
În decembrie 1960 poetul John Updike a publicat un poem despre particula misterioasă care fusese descoperită cu doar câţiva ani în urmă, neutrino. Pornind de la poezia acestuia, intitulată "Cosmic Gall", vom examina succint proprietăţile bizare ale acestei particule.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Omenirea studiază Universul de mii de ani, uitându-se la cerul fascinant al nopţilor, ghidată de lumina vizibilă emisă de miliardele de stele şi de alte fenomene cosmice. Un nou domeniu al ştiinţei, astronomia cu neutrini, poate dezvălui fenomene noi, necunoscute.
- Detalii
- de: Hurmuz Gheorghiţă
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Referitor la atom, aţi auzit probabil că se poate obţine nucleul acetuia fără electroni (ionizare totală). Dar ce aţi zice despre obţinerea întregului nor de electroni, fără nucleu? Ei bine, acest lucru poate deveni realitate în viitorul apropiat, atunci când se vor construi lasere foarte intense, cu durata unui puls de aproximativ zece attosecunde.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
În Univers sunt obiecte care se deplasează cu viteze enorme. În acest articol vorbim despre cele mai rapide obiecte din sistemul solar, despre stelele superrapide de la marginea galaxiei nostre, despre pulsari, precum şi despre ce se întâmplă în apropierea unei găuri negre.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Teoria relativităţii
Cele mai cunoscute două legi din teoria relativităţii sunt echivalenţa masei şi energiei, exprimată de faimoasa ecuaţie a lui Einstein E=mc2 şi legea că nici un corp (cu masă) nu se poate deplasa mai repede decât viteza luminii şi nici nu poate atinge această viteză.
- Detalii
- de: Eugen Ganţolea
- Teoria relativităţii
Nu putem înţelege cum operează ştiinţa astăzi fără a înţelege cum se fac descoperirile în fizică particulelor elementare şi care este metoda prin care rezultatele sunt publicate într-o revistă de ştiinţă, după ce sunt analizate şi acceptate de experţi independenţi.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Fizică
După ce un accelerator a pompat suficientă energie în particulele sale, ele se ciocnesc fie de o ţintă, fie unele cu celelalte. Fiecare dintre aceste coliziuni poartă numele de eveniment. În continuare vorbim despre analiza coliziunilor de particule.
- Detalii
- de: Particle Data Group
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Accelerând particule, fizicienii împuşcă doi iepuri dintr-un foc: se poate studia materia la mărimi încă şi mai mici şi, în plus, se pot crea particule noi cu masă şi mai mare. Vorbim în continuare despre accelerarea particulelor şi diversele tipuri de acceleratoare.
- Detalii
- de: Particle Data Group
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Pentru a explica cum detectăm ce se întâmplă într-un accelerator de particule, haideţi să ne uităm la cel mai cunoscut exemplu al acestei scheme de detecţie: modul în care noi percepem lumea. Principial, schema are la bază o sursă, o ţintă şi un detector.
- Detalii
- de: Particle Data Group
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Am prezentat diverse aspecte ale Modelului Standard şi am examinat cu atenţie lumea particulelor subatomice. Toată această teorie ştiinţifică poate că seamănă a magie, însă este important să înţelegem faptul că fizicienii nu născocesc pur şi simplu toate aceste lucruri.
- Detalii
- de: Particle Data Group
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Modelul standard răspunde multor întrebări legate de structura şi stabilitatea materiei, cu cele şase tipuri de quarcuri, şase tipuri de leptoni şi cele patru forţe ale sale. Dar Modelul Standard nu este complet, căci există încă multe întrebări fără răspuns.
- Detalii
- de: Particle Data Group
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Prin dezintegrare nucleară, un nucleu atomic se descompune în nuclee mai mici. De asemenea, particulele fundamentale se pot descompune în alte particule. În continuare vom vorbi despre dezintegrări şi anihilări de particule.
- Detalii
- de: Particle Data Group
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
