Am trecut deja în revistă o serie de moduri în care anul de mare însemnătate 1900 a reprezentat un veritabil hotar între certitudine şi incertitudine. Acest capitol vă face cunoştinţă cu încă una din aceste revoluţii - apariţia în centrul ştiinţei a teoriei haosului.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Am întâlnit două legi de conservare până acum: a masei şi a energiei. Dacă, în fapt, conservarea energiei este o consecinţă a simetriei, există o raţiune mai profundă pentru conservarea masei? De fapt, nici măcar nu sunt legi de conservare separate.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Acum suntem pregătiţi pentru primul exemplu propriu-zis al teoremei lui Noether. Conservarea energiei este o lege fizică, iar teorema lui Noether susţine că legile fizice provin din simetrii. Mai exact, că fiecare simetrie implică o lege de conservare.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Cu legea gravitaţiei a lui Newton putem afla câmpul gravitaţional al unui singur atom, iar forţa unui obiect alcătuit din multipli atomi este suma câmpurilor gravitaţionale ale acelor atomi. De ce are forţa gravitaţională de pe planeta noastră valoarea pe care o are?
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Într-o lume în care certitudinea absolută a fost lăsată în urmă, arta însăşi a luat forma multor lucruri diferite. Pentru un timp pânza a fost privită drept un obiect de sine stătător. O pictură nu mai făcea referire la ceva situat în exteriorul său.
- Detalii
- Scris de: David Peat
La mijlocul secolului al XIX-lea o nouă clasă socială apărea în Franţa. Nu erau nici bogaţi, nici săraci, ci mica burghezie care deţinea magazine, lucra în fabrici, trăia în noile suburbii şi se distra în saloanele de dans de la Bals Musette sau ieşea la picnicuri pe marginea Senei.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Până aici am menţionat mai multe forme de energie: cinetică, potenţială, căldura şi sunetul. Acest lucru ar putea provoca probleme, căci putem deveni destul de confuzi dacă nu realizăm că fiecare tip de energie este important în anumite situaţii.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
În articolele anterioare am vorbit despre pucuri. Acum să presupunem că aruncăm o piatră. Piatra se află iniţial în stare de repaus, dar apoi începe să se mişte. Aceasta pare a fi o violare a conservării energiei, pentru că o piatră în mişcare ar avea mai multă energie.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Acum, există un amănunt extrem de subtil legat de pucul de hochei (vezi articolul precedent), care nu ar fi remarcat de majoritatea persoanelor. Dacă stăm pe gheaţă şi privim pucul nemişcăndu-se, înseamnă aceasta că este în repaus într-un mod absolut?
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Consideraţi pucul de hochei din figura de mai jos. Dacă se află în repaus, ar fi de aşteptat să rămână în repaus. Dacă ar începe să se mişte de unul singur, ar fi ciudat: ar trebui să aleagă o direcţie în care să se mişte, dar de ce ar alege pucul de hochei o direcţie şi nu alta?
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Fiecare stat din lume, cu excepţia Statelor Unite ale Americii, a adoptat un sistem de măsură cunoscut drept „sistem metric”. Chiar şi în SUA este utilizat de oamenii de ştiinţă şi de către mulţi ingineri. Acest sistem este în întregime decimal.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Mare parte din arta non-figurativă este preocupată de scheme vizuale, simboluri, semne, hărţi, diagrame, indicaţii, înregistrări şi caligrafie care mângâie simţurile şi plac ochiului. În acelaşi timp, aceste modalităţi de expresie indică spre ceva de dincolo de ele.
- Detalii
- Scris de: David Peat
La sfârșitul secolului al XIX-lea fizica se găsea într-un impas: existau legi ale fizicii considerate perfect viabile: ale mecanicii (Newton) și ale electromagnetismului (Maxwell), însă păreau a nu fi armonizate. Şi era o problemă cu lumina...
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Ce sunt spaţiul şi timpul? Există ele în mod absolut sau doar în raport cu materia? Constituie un decor fix sau sunt scena pe care se joacă spectacolul vieții? Asemenea întrebări sunt vechi precum însăși filozofia. Cum au văzut fizicienii dinainte de Einstein spaţiu-timpul?
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Avem intuiţia că materia nu ar trebui să apară de nicăieri sau să dispară fără urmă. Materia ar trebui, prin urmare, să existe într-o cantitate ce se conservă. Dacă materia nu s-ar conserva, atunci ar trebui să se creeze sau să se distrugă atomi.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell