În acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Mecanica cuantică
Continuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Teoria relativităţii
Continuăm seria dedicată istoriei fizicii de la Galileo Galilei şi până în zilele noastre cu perioada primei revoluţii post-newtoniene. Vorbim despre electrodinamica lui Faraday şi Maxwell, dar trecem în revistă şi realizările lui H. Hertz, H.A. Lorentz şi P. Zeeman.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Fizică
Continuăm seria care îşi propune o trecere în revistă a celor mai importante figuri şi descoperiri din istoria fizicii, de la Galileo Galilei şi până la descoperirea bosonului Higgs în acest an la LHC, cu mecanica analitică şi cele două figuri reprezentative ale sale: Lagrange şi Hamilton.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Fizică
Deschidem aici o serie de articole în cadrul căreia vom prezenta o scurtă retrospectivă a fizicii, plecând de la întemeierea mecanicii clasice şi a metodei experimentale în ştiinţă de către Galileo Galilei şi ajungând la teoria electroslabă şi descoperirea bosonului Higgs.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Fizică
Am văzut flori din gheaţă pe care eu nu doresc să încerc să le creez în congelatorul meu, pentru că eu locuiesc într-un loc mult prea cald şi uscat pentru a obţine vreodată flori din gheaţă în mod natural. Dar penele din gheaţă sunt mai greu de realizat.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Fizică
Dacă nu putem ajunge niciodată la certitudinea totală, iar dacă abilităţile noastre de a prevedea şi controla lumea din jurul nostru sunt în mod inerent limitate, atunci metafora teoriei haosului ne va conduce la regândirea a ceea ce înseamnă acţiunile corective.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Organizaţiile pot semăna cu personalităţile umane. Acestea din urmă au propriile lor istorii de familie şi poveşti personale; zeci de ani mai târziu, ele pot încă consuma din consecinţele traumelor din trecut. Îmi amintesc de o doamnă în vârstă...
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Este de presupus că cel ce ştie multe lucruri va avea mai multe şanse de supravieţuire şi prosperitate în lumea de astăzi aflată într-o rapidă schimbare, decât expertul foarte specializat, care şi-a limitat cunoştinţele doar spre o singură competenţă.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Continuăm publicarea cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu un nou episod privind auto-organizarea sistemelor. În unele cazuri, când ordinea este slăbită, haosul ia conducerea, în altele, ordinea îşi implantează seminţele pe tărâmul haosului.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Oamenii de ştiinţă ar putea fi nevoiţi să gândească dincolo de modelul standard pentru a explica masa bosonului care se potriveşte cu aşteptările privind bosonul Higgs şi care a fost observat la LHC (Large Hadron Collider) în vara acestui an.
- Detalii
- de: Ashley WennersHerron şi Kathryn Jepsen
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne spălăm pe mâini de sistemele haotice. Dacă detaliile lor fine rămân pentru totdeauna dincolo de noi, am putea totuşi să detectăm în comportamentul lor modele care nu sunt complet aleatoare.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Capitolul anterior a susţinut că modul în care ne reprezentăm lumea are o influenţă profundă asupra a ceea ce vedem. Teoria haosului oferă un exemplu contemporan excelent al acestui fenomen. În continuare, câteva consideraţii despre haos şi hazard.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Termenul de haos planetar a fost introdus prin metafora nisipului din ceasul newtonian. Există şi alte situaţii când un comportament regulat, ciclic, ascunde seminţele haosului. Luaţi ca exemplu de comportament regulat un lac plin cu stuf, populat cu crapi şi ştiuci.
- Detalii
- de: David Peat
- "De la certitudine la incertitudine" de David Peat
Uitaţi de fizica cuantică şi relativitate. Indicii ale unei teorii finale, care să unifice teoriile existente acum în fizică, ar putea apărea dintr-un loc neaşteptat. Totul pleacă de la o teorie de secol XIX care a supravieţuit celor două mari revoluţii ştiinţifice ale secolului XX.
Dacă e să ne referim la revoluţiile ştiinţifice, originile acestora sunt mai mereu întâmplătoare. În cazul fizicii cuantice, conform iniţiatorului său Max Planck, a fost vorba de „un act de disperare”. La 1900, Planck a propus ideea că energia vine în cantităţi discrete, numite cuante, doar fiindcă spectrul de energie reradiată de un corp absorbant nu putea fi explicat în conformitate cu fizica clasică şi caracterul continuu al energiei prezis de aceasta.
- Detalii
- de: Vlatko Vedral
- Fizică
