Dacă declaraţiile şi promisiunile politicienilor şi experţilor din televiziuni sunt suspecte, ar trebui să ne întoarcem la depozitarii tradiţionali ai înţelepciunii din societatea noastră – universităţile? Cum s-a transformat mediul academic în sec. al XX-lea?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Din când în când, de-a lungul secolului al XX-lea, oameni cu totul obişnuiţi au avut tendinţa să privească diverse lucruri cu un anumit grad de paranoia. „Guvernul ne minte?”, întrebau oamenii. „Cine a fost de fapt în spatele asasinării preşedintelui Kennedy?”
- Detalii
- Scris de: David Peat
În cap. 5 întrebam dacă cineva, un critic de artă sau un director de galerie, ne-ar putea oferi un set de standarde cu privire la ce este bun şi ce este rău în artă. Nu a apărut niciun răspuns miraculos, altul în afara obligaţiei pe care o avem de a ne informa şi de a face propriile judecăţi.
- Detalii
- Scris de: David Peat
La mijlocul secolului al XIX-lea doar un procent mic dintre americani locuiau în oraşe. Astăzi cifra este de aproximativ 50%. Dar numai atunci când oamenii pleacă de la ţară pentru a locui la oraş devin nostalgici faţă de o lume neatinsă numită „natură”.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Mintea omenească se delectează creând teorii atotcuprinzătoare şi explicaţii definitive. Dar indeterminismul cuantic, teoria haosului, limitele limbajului şi lacunele şi incertitudinile matematicii pun la îndoială validitatea unor astfel de obiective ambiţioase.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Ca urmare a numeroaselor descoperiri, au apărut alături de fizica moleculară şi fizica atomică noi domenii ale fizicii: fizica nucleară şi fizica particulelor elementare. Va urma un şir lung de descoperiri în domeniul particulelor, care se succed cu repeziciune.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
La a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
În acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
Continuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
Continuăm seria dedicată istoriei fizicii de la Galileo Galilei şi până în zilele noastre cu perioada primei revoluţii post-newtoniene. Vorbim despre electrodinamica lui Faraday şi Maxwell, dar trecem în revistă şi realizările lui H. Hertz, H.A. Lorentz şi P. Zeeman.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
Continuăm seria care îşi propune o trecere în revistă a celor mai importante figuri şi descoperiri din istoria fizicii, de la Galileo Galilei şi până la descoperirea bosonului Higgs în acest an la LHC, cu mecanica analitică şi cele două figuri reprezentative ale sale: Lagrange şi Hamilton.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
Deschidem aici o serie de articole în cadrul căreia vom prezenta o scurtă retrospectivă a fizicii, plecând de la întemeierea mecanicii clasice şi a metodei experimentale în ştiinţă de către Galileo Galilei şi ajungând la teoria electroslabă şi descoperirea bosonului Higgs.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan
Am văzut flori din gheaţă pe care eu nu doresc să încerc să le creez în congelatorul meu, pentru că eu locuiesc într-un loc mult prea cald şi uscat pentru a obţine vreodată flori din gheaţă în mod natural. Dar penele din gheaţă sunt mai greu de realizat.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Dacă nu putem ajunge niciodată la certitudinea totală, iar dacă abilităţile noastre de a prevedea şi controla lumea din jurul nostru sunt în mod inerent limitate, atunci metafora teoriei haosului ne va conduce la regândirea a ceea ce înseamnă acţiunile corective.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Organizaţiile pot semăna cu personalităţile umane. Acestea din urmă au propriile lor istorii de familie şi poveşti personale; zeci de ani mai târziu, ele pot încă consuma din consecinţele traumelor din trecut. Îmi amintesc de o doamnă în vârstă...
- Detalii
- Scris de: David Peat