Materia întunecată s-ar putea să nu existe. De circa 30 de ani o mică parte a comunităţii ştiinţifice susţine că ar trebui modificată legea gravitaţiei, adică modul în care calculăm interacţiunea gravitaţională. O analiză efectuată asupra a 150 de galaxii arată că aşa ceva ar fi posibil.
Materia întunecată este unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii actuale; aceasta ar trebui să fie materia dominantă în univers, dar, cum nu emite lumină şi nici nu interacţionează (decât gravitațional) cu materia normală - ar fi invizibilă!
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Testele de personalitate sunt folosite astăzi la scară largă de indivizi, școli, companii și instituții ale statului. Se presupune că aceste teste oferă un răspuns corect cu privire la personalitatea celor care le susțin. Iar această clasificare asigură, pe lângă o bună înțelegere de sine, un instrument util pentru companii pentru a angaja oamenii potriviți pentru anumite poziții. Dar, în fapt, lucrurile sunt de parte de a fi atât de simple. De exemplu, un studiu a descoperit că jumătate dintre cei care dau testul Myers-Briggs de două ori, la diferență de 5 săptămâni, a doua oară au rezultate atât de diferite, încât sunt plasați într-o categorie diferită de personalitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Despre tehnologia 5G (a 5-a generație de tehnologie pentru telefoane mobile) se discută deja de ceva vreme. Cei care știu sigur că este o tehnologie nocivă au ajuns să manifesteze în stradă (în multe dintre țările lumii) și să atace antene de comunicații (au fost incidente cel puțin în Olanda, Belgia, Irlanda și Marea Britanie). Pe de altă parte există și un discurs liniștitor al unor experți, care ne spun că tehnologia este sigură și că frica de 5G este doar o copie a fricii (nejustificate) de 2G, 3G și 4G.
Sabine Hossenfelder, fiziciană de origine germană, fără a afirma că tehnologia 5G este nocivă, arată că, în fapt, la acest moment nu știm prea multe despre posibilul impact pe termen lung al frecvențelor asociate tehnologiei 5G asupra sănătății umane. Iată principalele idei exprimate de aceasta:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.
Ce formă de materie se găseşte în inima unei stele de neutroni? Încă nu ştim, însă măsurători de unde gravitaţionale generate de coliziuni de astfel de stele, precum şi observaţii ale unor pulsari au permis oamenilor de ştiinţă să se apropie cu încă un pas de descifrarea acestui secret.
Stelele mai masive decât Soarele, însă nu mult mai mari decât acesta, atunci când mor lasă în urma lor stele de neutroni. Aceste stele sunt cea mai densă formă de materie cunoscută din univers. Evident, există şi găurile negre, care ar trebui să fie mai dense decât stelele de neutroni, însă găurile negre nu pot fi explicate de fizica de azi. Stelele de neutroni, pe de altă parte, au o densitate atât de mare, încât o linguriţă din materia din care sunt compuse ar cântări mai mult decât Everestul!
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Acest articol constă din două videoclipuri în care fiziciana de origine germană Sabine Hossenfelder abordează două subiecte aflate la granița științei și a gândirii: „infinitul” și „singularitatea”. Există infinitul sau este doar un element matematic? Dar singularitatea?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
CMS / Cern
Un rezultat de excepţie a fost obţinut recent în cadrul proiectului CMS (Compact Muon Solenoid) de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la Geneva: pentru prima dată au fost măsuraţi împreună trei bosoni masivi în coliziuni de mare energie proton-proton.
În cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare, pe lângă particulele de materie, precum quarcurile care compun protonii şi neutronii, electronii şi neutrinii, există şi particulele „purtătoare de forță”, adică particule care mediază interacţiunile între particulele de materie. Printre aceste particule se număra fotonii, care sunt cei care mediază interacţiunea electromagnetică, gluonii, responsabili pentru interacţiunea nucleară tare, şi bosonii intermediari grei, particulele W şi Z, care au de-a face cu interacţiunea nucleară slabă. Studiul acestor intermediari ai interacţiunilor este extrem de important, întrucât ne ajută să înţelegem care sunt legile care guvernează universul.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Fată cu albinism și heterocromie.
credit: Amina Arsakova (www.instagram.com/aminaarsakova)
În imaginea de mai sus este o imagine a unei fete de 11 ani pe nume Amina Ependieva, fotografiată recent de Amina Arsakova, fotograf de etnie cecenă. Fotografia nu este prelucrată pe calculator. Fata suferă de două afecțiuni: albinism și heterocromie. De aici pielea și părul albe, precum și ochii de culori diferite. O frumusețe stranie, văzută de regulă în filmele SF.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Observatorul spațial Planck / ESA (operațional între 2009 și 2013)
Folosind date furnizate de Observatorul spațial Planck al ESA referitoare la radiația cosmică de fond, o echipă internațională de cercetători a observat indicii ale unei noi fizici. Cercetătorii au creat o nouă metodă de măsurare a unghiului de polarizare a acestei radiații primordiale prin compararea acesteia cu emisiile de lumină ale prafului din galaxia noastră, Calea Lactee. Deși semnalul nu este detectat cu suficientă precizie pentru a trage concluzii certe, acesta indică faptul că materia întunecată sau energia întunecată provoacă o încălcare a așa-numitei „simetrii de paritate” (cu o probabilitate de 99,2%, spun fizicienii).
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
CTE Sud. credit: elcen.ro
Încălzirea și apa caldă în București se asigură cu ajutorul a două companii (de stat): ELCEN (Electrocentrale București), aflată în reorganizare judiciară, și CMTEB (Compania Municipală Termoenergetica București, fostul RADET, în faliment din aprilie 2019). De ce două companii? Greu de justificat, dar cu certitudine această împărțire a responsabilităților constituie una dintre problemele fundamentele ale ineficienței sistemului de termoficare în ansamblul lui. Au fost discuții multiple despre unirea celor două companii, deocamdată fără rezultate.
Iată care sunt rolurile celor două companii și în ce constau problemele de furnizare a agentului termic (apă caldă de consum și încălzire).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Asta este ce spune Einstein: „spațiul nu are o existență independentă”. În 1916 acesta a publicat cartea „Relativitatea. Teoria specială și generală”, destinată mai degrabă publicului larg, cu o minimă prezență a matematicii. La aceasta a adus cinci completări de-a lungul timpului, sub forma unor anexe. Ultima anexă, intitulată „Relativitatea și problema spațiului” a fost adăugată în 1952, la 36 de ani, așadar, de la publicarea primei ediții și cu 3 ani înainte de moarte. Iată ce spune Einstein, în propriile cuvinte, despre (in)existența spațiului, ulterior venind noi cu unele încercări de clarificare suplimentare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Proteină. Simulare computerizată
New York Times a publicat recent un articol în care arată că cercetătorii care lucrează la laboratorul DeepMind, unul dintre proiectele de inteligență artificială ale Google, situat în Londra, au reușit să rezolve problema plierii proteinelor cu ajutorul sistemului de inteligență artificială AlphaFold, o sarcină care s-a dovedit imposibilă pentru cercetători în ultimii 50 de ani. Încă din titlu se menționează că aceasta „ar putea duce la accelerarea descoperirii de medicamente”. Dar este acest lucru adevărat?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Viaţa unei stele se bazează pe procese de fuziune nucleară, în care elementele chimice uşoare, precum hidrogenul, sunt transformate în elemente chimice mai grele. Pentru prima dată un astfel de proces, ciclu CNO (carbon-nitrogen-oxygen), a fost observat în cadrul proiectului BOREXINO (laboratorul subteran de la Gran Sasso) prin măsurarea neutrinilor emişi în cadrul ciclului CNO care are loc în Soare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Luați cazul deplasării spre roșu. Fotonii sunt, în fapt, purtători ai undelor electromagnetice. Fotonii au frecvență, iar această frecvență (ori lungime de undă) ne indică energia acestora. Într-un univers aflat în expansiune (spațiul se mărește în mod constant), lungimea de undă a unor fotoni, să spunem, primordiali, în deplasare prin univers, crește pe măsură ce spațiul se dilată. Dar această creștere a lungimii de undă înseamnă o scădere a energiei fotonului. Unde se duce această energie? Nicăieri. Este doar un efect al expansiunii universului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Quarcul top - produs la CERN, ca urmare a interacțiunilor dintre protoni și nuclee de atomi de plumb
În imagine: un proton intră în coliziune cu un nucleu de plumb, dând naştere unei avalanşe de particule în interiorul detectorului ALICE. Proiectele ATLAS, CMS şi LHCb au înregistrat şi ele coliziunile. Credit: Alice/CERN
Quarcul top este cea mai grea particulă din modelul standard şi, prin urmare, are o viaţă extrem de scurtă. Pentru a-l genera este nevoie de multă energie. Pentru prima dată, în cadrul unui experiment de la CERN, CMS, s-au obţinut dovezi ale producerii acestui quarc în coliziuni de nuclee de atomi de plumb. Acest studiu ne va permite să obţinem informaţii despre primele clipe ale universului, când acesta era o supă de quarcuri şi gluoni.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Imagine electron (vezi aici cum a fost obținută)
Miuonii, particule elementare din modelul standard, s-ar putea transforma în electroni; cel puţin aşa susţin anumite teorii. Până la ora actuală însă nimeni nu a văzut o astfel de transformare! Proiectul Mu2e de la Fermilab, SUA, are obiectivul ambiţios de a îmbunătăţi precizia acestei căutări de 10.000 de ori!
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
