Testele de personalitate sunt folosite astăzi la scară largă de indivizi, școli, companii și instituții ale statului. Se presupune că aceste teste oferă un răspuns corect cu privire la personalitatea celor care le susțin. Iar această clasificare asigură, pe lângă o bună înțelegere de sine, un instrument util pentru companii pentru a angaja oamenii potriviți pentru anumite poziții. Dar, în fapt, lucrurile sunt de parte de a fi atât de simple. De exemplu, un studiu a descoperit că jumătate dintre cei care dau testul Myers-Briggs de două ori, la diferență de 5 săptămâni, a doua oară au rezultate atât de diferite, încât sunt plasați într-o categorie diferită de personalitate.


Autoarea Merve Emre, de origine turco-americană (dar care locuiește în Marea Britanie) a publicat în anul 2018 o carte intitulată „The Personality Brokers: The Strange History of Myers-Briggs and the Birth of Personality Testing”, în care arată istoria și problemele testelor de personalitate.

Principalele idei ale autoarei sunt prezente în videoclipul de mai jos (subtitrare în limba engleză). Iată un rezumat al acestora:

•  În 1942 Katherine Cook Briggs și Isabel Briggs Myers, mamă și fiică, au creat un chestionar care clasifica personalitatea umană în 16 categorii. Acesta a devenit ceea ce se numește testul Myers-Briggs Type Indicator ori MBTI.

•  Testele de personalitate nu spun mare lucru despre personalitate însă. Parte din problemă constă în modul în care sunt alcătuite. MBTI, de exemplu, are la bază clasificarea în funcție de binomul introversie-extroversie. În plus, testul se bazează pe sinceritatea celui care răspunde, în contextul în care anumite răspunsuri sunt irezistibile. De exemplu, una dintre întrebări este: „Ești mereu pregătit?”. Omul, în mod natural, are tendința de a da răspunsuri care, cred, îl favorizează, îl pun într-o lumină bună.  O altă problemă constă în modul în care sunt construite întrebările, ca de exemplu: „Ce valorizezi mai mult, justiția ori corectitudinea?”. Poate fi vorba de amândouă, dar ești forțat să alegi una.

•  Atunci când răspund la aceeași întreabare de mai multe ori, unii răspund diferit. Ceea ce duce la rezultate neconcludente.

•  Concepte cheie, cum ar fi cele de „introvert” și „extravert” - au suferit modificări substanțiale în ce privește definirea de-a lungul timpului. Psihiatrul Carl Jung este cel care a popularizat cele două concepte, dar el înțelegea prin „introvert” drept cineva care era fidel principiilor sale, indiferent de situație, iar un „extravert” drept cineva care-și modifica felul de a fi în funcție de circumstanță. Astăzi cel care este considerat „introvert” este cel care preferă să petreacă timpul singur, iar „extrovetul” este cel care-și „ia energia” din interacțiunea socială.

•  Teza fundamentală a testelor de personalitate este că personalitatea este neschimbătoare, dar studii recente arată că în fapt apar modificări semnificative în momente cheie ale vieții: anii de școală, primul loc de muncă etc.

•  Testele de personalitate sunt folosite, de exemplu, de companii pentru angajare (dacă, și pe ce poziție anume). Dar aceste teste nu spun nimic despre cum se va comporta cel angajat pe funcția alocată.

 

Cum funcționează testele de personalitate?

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro