În imagine vedeți Nebuloasa Dumbbell (denumită și Messier 27 sau NGC 6853). Așa va arăta și Soarele nostru în câteva miliarde de ani? Destul de posibil.
Primul indiciu al viitorului Soarelui nostru a fost descoperit din întâmplare în 1764. În acel moment, Charles Messier alcătuia o listă de obiecte difuze diferite de comete. Al 27-lea obiect de pe lista lui Messier, cunoscut acum sub numele de M27 sau Nebuloasa Dumbbell, este o nebuloasă planetară, una dintre cele mai strălucitoare nebuloase planetare de pe cer și vizibilă cu binoclul, în zona constelației Vulpii (Vulpecula).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Rezultatul coliziunii de protoni la LHC
La noile acceleratoare de particule, generația acceleratoarelor după actualul LHC (Large Hadron Collider, Cern), vor fi studiate procese de dezintegrare ale bosonului Higgs care ne-ar putea dezvălui o lume necunoscută. Dezintegrările acestui boson ar putea să se producă și în particule pe care încă nu le-am descoperit, ce ar putea avea legătură inclusiv cu materia întunecată.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Încă facem separația dintre astronomie și astrologie pe Scientia 😀, așa că nu vă vom spune ce vă prezic astrele, pentru că sigur astrelor nu le pasă de domniile voastre și nu influențează nici cu cine vă căsătoriți, nici norocul la 6 din 49.
În schimb, în acest articol publicăm un videoclip care arată cum sunt formate constelațiile zodiacale. După puteți observa mai jos, în coloana din stânga sunt reprezentate stelele care formează o anume constelație, așa cum sunt acestea văzute de pe Terra, fiind reprezentată și distanța la care se află de noi, iar în coloana din dreapta este reprezentată harta completă a constelațiilor, construită pas cu pas, pe măsură ce este introdusă o nouă constelație.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Persoanele singure apelează din ce în ce mai mult la Internet pentru a-și găsi perechea, cu peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume încercându-și norocul pe aplicațiile de întâlniri. Unii găsesc ceea ce speră. Dar pentru alții, poveștile despre întâlnirile online au finaluri foarte diferite.
De exemplu, s-ar putea să fii complet ignorat(ă) după un început aparent fericit sau să primești doar un pic de atenție. Poate că afli dintr-o dată că persoana cu care te întâlnești nu este cine credeai că este.
Dacă aceste scenarii sună familiare, este posibil să fi întâlnit cu un „narcisist vulnerabil”.
- Detalii
- de: Megan Willis
- Blogurile Scientia
Credit: Alessandro Scordo LNF – INFN, Frascati SIDDHARTA Collaboration
Cercetătorii de la Experimentul SIDDHARTA-2 de la acceleratorul DAFNE (laboratorul italian INFN-LNF de la Frascati) sunt gata să înceapă prima măsurătoare din lume a deuteriului kaonic. Experimentul, în care un rol important îl are un grup de români, este extrem de dificil, din cauza faptului că semnalul căutat este foarte mic; este ca și cum ai cauta un ac într-un car de fân.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Într-un articol publicat recent în revista Pysical Review Letters au fost reanalizate date ale unui experiment efectuat la Acceleratorul CEBAF (Continuous Electron Beams Accelerator Facility) din cadrul Thomas Jefferson National Accelerator Facility, Statele Unite. S-a studiat modul în care așa-numiții barioni Lambda sunt produși în interacțiunea dintre electroni și materia nucleară. „Materia stranie” este produsă în cadrul unui proces denumit „împrăștierea inelastică produndă semi-inclusivă” (semi-inclusive deep inelastic scattering (SIDIS). Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunea nucleară tare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Avem tendința să ne raportăm la fenomene și procese istorice nefamiliare ca și cum acestea ar fi excentricități nerepetabile ale naturii umane. Dar omul are abilitatea de a se obișnui rapid cu multe practici ce pot părea la un moment dat de neacceptat.
Două exemple recente: războiul (cu forma sa monstruoasă din Ucraina) și homosexualitatea (cu extensiile sale recente concretizate în evoluțiile privind identitatea de gen).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Detectorul de particule FASER, situat subteran la LHC. Credit imagine: CERN
Neutrinii sunt printre cele mai fascinante particule din cadrul teoriei modelului standard al fizicii particulelor elementare. Particule foarte greu de măsurat, acestea ascund încă multe secrete. FASER, un echipament științific instalat la marele accelerator de particule LHC de le CERN, a reușit să măsoare neutrini miuonici, identificând procesele generate de aceștia cu ajutorul unor emulsii fotografice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Kant începe prezentarea sistemului principiilor intelectului pur prin menționarea principiului suprem, cum îl numește, al judecăților analitice, care este principiul non-contradicției. Acesta spune, în esență, că este imposibil ca ceva să fie și să nu fie în același timp.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Majorana demonstrator
Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din teoria modelului standard al fizicii particulelor elementare. Încă nu se știe dacă neutrinul și anti-neutrinul sunt una și aceeași particulă sau particule diverse. Din acest motiv experimentele care caută să descopere natura neutrinilor sunt extrem de importante; printre acestea se numără și „MAJORANA demonstrator”, cercetătorii implicați publicând recent ultimele rezultate obținute: o limită a dezintegrării duble beta fără emisie de neutrini.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cu ajutorul miuonilor cosmici, un grup de cercetători a reușit să obțină pentru prima dată o imagine tridimensională a unui reactor nuclear. Acest rezultat este important, întrucât arată cum progresele tehnologice și analiza de date ne pot ajuta să obținem imagini, prin tehnici nedistructive, ale unor obiectefoarte mari, precum un reactor nuclear.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Într-un articol publicat recent în Physical Letters B un grup de cercetători din care face parte și autoarea acestui articol a prezentat rezultatul unui nou experiment care a studiat misterioasa particulă Lambda(1405), particulă care conține quarcul strange, arătând că aceasta este de fapt un sistem alcătuit din două particule legate între ele, un kaon și un proton.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Planeta Marte este roșie din cauza prezenței oxidului de fier (rugină) la suprafața sa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să ne imaginăm următorul dialog între un masochist și un sadic:
- Masochistul: „Ai putea să mă faci să sufăr?”;
- Sadicul: „Nu”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
ChatGPT, inteligența artificială optimizată pentru a susține un dialog dezvoltată de OpenAI, este una dintre cele mai discutate inovații ale momentului. Capacitatea de căutare, învățare, recunoaștere și reproducere, „memoria”, sunt principalele caracteristici ale instrumentului digital, acesta fiind capabil să-și „amintească” subiectele discutate anterior în conversație și să i le redea utilizatorului.
Lumea medicală se află în plin proces de digitalizare, iar evoluțiile din ultimii ani o plasează în topul domeniilor care ar putea beneficia cu adevărat de integrarea inteligenței artificiale (IA). Fie că este vorba despre dezvoltarea unui simplu asistent IA care să preia o bună parte din atribuțiile birocratice ale medicilor, în așa fel încât aceștia să aibă mai mult timp pentru a-l dedica pacienților, fie despre personalizarea abordării medicale și a interacțiunii cu pacienții, domeniul sanitar a intrat deja într-o nouă eră a tehnologiilor digitale.
Pe lângă purtarea unui dialog cu utilizatorul, corectarea gramaticală a textelor, rezumarea conversațiilor, realizarea traducerilor din engleză în alte limbi, clasificarea diverselor obiecte, extragerea cuvintelor esențiale dintr-un text, corectarea segmentelor de cod din diferite limbaje de programare și așa mai departe, ChatGPT ar putea avea numeroase aplicații în sfera medicală: ar putea crește eficiența în practica de zi cu zi pentru medici și, conform mai multor specialiști, ar putea chiar diminua riscul de epuizare profesională la medici. Un alt rol cheie ar putea fi în telemedicină, ajutând asistența medicală să ajungă în zonele în care pacienții nu au acces la servicii sanitare.
- Detalii
- de: Ruxandra Schitea
- Blogul Scientia
