Telescopul ALMA (The Atacama Large Millimeter/submillimeter Array) a captat în imagini două discuri circumstelare, în care stele tinere sunt în proces de maturizare, "hrănindu-se" cu materie din discurile de acreţie din jurul acestora. Aceste observaţii ale ALMA oferă informaţii suplimentare cu privire la fazele incipiente ale "vieţii" stelelor şi îi ajută pe astronomi să înţeleagă mai bine condiţiile care în se formează stele binare.

Venirea toamnei poate produce în organismul nostru o serie de schimbări care ne fac să ne simţim mai obosiţi, lipsiţi de energie şi chiar şi trişti. O serie de alimente bogate în vitamine şi săruri minerale ne pot ajuta însă să fim sănătoşi şi voioşi şi să ne bucurăm de acest anotimp.

Cad  frunzele, vin ploile şi frigul. Durata luminii zilnice scade şi de multe ori scade şi voia bună şi chiar şi energia de care avem nevoie pentru a pune în practică ce ne-am propus să facem pe timpul zilei. Se pare că circa 20% dintre noi suntem afectaţi de probleme fizice şi psihice odată cu venirea toamnei. Ce putem face ca să ne bucurăm de acest anotimp? Un mare ajutor provine de la alimentele pe care le consumăm – acestea, prin vitaminele şi sărurile minerale pe care le conţin, ne pot ajuta. Să vedem deci ce vitamine şi săruri minerale ar trebui să consumăm şi care ar fi alimentele care le conţin.

 
credit: Reuters/Erin Scott

Pe 20 septembrie 2019 milioane de copii de pe întreaga planetă au lipsit de la cursuri şi au demonstrat, cerând guvernelor o implicare mai viguroasă în ceea ce priveşte schimbările climatice generate de om.

Constantin Crânganu, profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York, a publicat astăzi, 22 septembrie, un articol pe contributors.ro, intitulat sugestiv "Când copiii devin experți și în schimbări climatice…", în care încearcă să arate că acest demers este ridicol. De ce ar fi ridicol? Pentru că cei care nu sunt protestează nu au habar despre ce vorbesc.

Iată de ce distinsul profesor greşeşte.

 

Umanitatea nu a fost niciodată mai conectată decât în ​​prezent. Aproape două treimi din populația lumii este conectată la reţeaua globală, cu peste 4,4 miliarde de utilizatori de Internet. Folosim diverse dispozitive electronice pentru activităţi legate de slujbă și pentru a ne recrea, iar reţelele sociale au modificat modul în care interacționăm atât online, cât și offline.

Vă prezentăm mai jos diferențele-cheie dintre generații în utilizarea rețelelor de socializare. Rezultatele sunt bazate pe date de la aproape 114.000 de utilizatori ai Internetului. Date privind utilizarea Internetului în China nu sunt disponibile în cazul anumitor rețele și aplicații sociale.

Generarea undelor gravitaţionale ca urmare a orbitării reciproce a două găuri negre. Reprezentare grafică

Cercetătorii de la LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) au măsurat unde gravitaţionale emise în urma ciocnirii găurilor negre îndepărtate. În urma acestor ciocniri iau naştere găuri negre masive care emit, la rândul lor, unde gravitaţionale în primele momente după ce iau naştere. Studiul acestora ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine găurile negre.

Primele unde gravitaţionale emise în urma ciocnirii şi contopirii a două găuri negre îndepărtate au fost identificate de către LIGO la sfârşitul anului 2015. De atunci au fost măsurate circa 30 de astfel de evenimente, în care două găuri negre se contopesc într-una masivă. Aceste găuri negre se situează la distanţe enorme faţă de noi: mai bine de un miliard de ani-lumină!

În încercarea de a crea încredere socială, China a anunțat un plan de implementare a unui sistem național de ierarhizare pentru cetățenii și companiile sale. În prezent în stadiul de proiect-pilot, noul sistem va fi lansat în 2020 și va trece prin numeroase actualizări înainte de a deveni oficial.

În timp ce sistemul poate fi un instrument util pentru China pentru a-și gestiona populația (în creștere) de 1,4 miliarde de persoane, acesta a declanșat îngrijorări globale în ceea ce privește etica folosirii volumelor mari de date și posibilitatea încălcării drepturilor fundamentale ale omului.

Există o presiune asupra doctorilor de a oferi soluţii pentru problemele medicale ale pacienţilor. Pacienţii vor să audă că ceva se va face pentru ei. Dar statisticile arată că dacă îl întrebi pe doctor: "Chiar este necesar să aplicăm (un anume tratament)?", în 3 din 10 cazuri răspunsul va fi "nu".

Chestiunea este interesantă, pentru că asta înseamnă că de multe ori, cu bună ştiinţă, doctorii recomandă tratamente care nu sunt utile ori utilitatea este minimă, dar uneori riscurile sunt mari.

În videoclipul de mai jos puteţi vedea o scurtă istorie a şahului. Sunt menţionate pe scurt schimbările care au survenit în jocul de şah de-a lungul timpului. De asemenea, către final, este menţionată era supercomputerelor specializate în şah, precum Deep Blue, primul computer care a reuşit să-l învingă pe fostul campion mondial, Garry Kasparov, în 1997. Astăzi, odată cu dezvoltarea algoritmilor de inteligenţă artificială, în şah, omul versus computer este o bătălie pierdută din start...

Fibra optică permite transmiterea luminii pe distanţe enorme. Aproape 100% din traficul de date între diversele continente ale lumii este asigurat de o reţea vastă de cabluri subacvatice, ce traversează oceanele şi mările Terrei. Iată cum lumina este transmisă prin intermediul cablurilor de fibră optică.

Acest curs complet vă va ajuta să înțelegeți toate conceptele de bază ale tehnologiei Blockchain: ce este Blockchain, istoria Bitcoin, caracteristicile tehnologiei Blockchain care include criptarea hash, mineritul, iar la final veți vedea cum băncile folosesc tehnologia Blockchain pentru validarea identităților utilizatorilor.

Un "blockchain" este un registru digital digitalizat, descentralizat, al tranzacțiilor Bitcoin. Tehnologia verifică tranzacțiile și creează un „lanț” de blocuri de date, inclusiv o "amprentă" de timp care este legată de alte blocuri, astfel încât un bloc nu poate fi modificat. Într-un limbaj simplu, Blockchain reprezintă o listă de înregistrări (blocuri) care stochează datele în mod public și în ordine cronologică, iar "mineritul" reprezintă procesul de adăugare a unui bloc la Blockchain.


Obiecte precum Powehi, obiectul compact supermassiv identificat recent în centrul galaxiei M87, ar putea fi de fapt GEODE (Generic Objects of Dark Energy). Powehi, arătat la scară, ar avea aproximativ 2/3 din raza regiunii întunecate surprinse de Event Horizon Telescope. Acesta este aproape aceeași dimensiune preconizată pentru o gaură neagră. Regiunea care conține energie întunecată (verde) este puțin mai mare decât o gaură neagră cu aceeași masă.
Credit: EHT; NASA / CXC / Universitatea Villanova

Nimeni nu ştie ce se găseşte în centrul unei găuri negre. O nouă teorie arată că în interiorul acestora s-ar putea găsi energia întunecată, o "substanţă" ipotetică deocamdată, care ar contribui la expansiunea accelerată a universului.

Găurile negre iau naştere atunci când o stea cu masă mai mare decât cea a Soarelui moare: adică steaua îşi consumă combustibilul care, prin intermediul unei reacţii de fuziune nucleară, se opune atracţiei gravitaţionale, aşadar colapsului gravitaţional, menţinând steaua în viaţă. Conform teoriei relativităţii generale a lui Einstein în centrul unei găuri negre atracţia gravitaţională devine infinită, dând naştere unei singularităţi. Cercetătorii sunt convinşi că acest fapt indică o limită a teoriei lui Einstein, care ar trebui înlocuită cu o nouă teorie (o teorie a gravitaţiei cuantice),  care să explice condiţiile extreme dintr-o gaură neagră.

Deşi locurile la clasa economică sunt cele mai numeroase, acestea nu reprezintă partea importantă a profitului companiilor aeriene.

Adevăraţii bani, cel puțin pentru companiile aeriene tradiționale, se fac din locurile "premium". Să luăm, de exemplu, British Airways 777. Există 224 de locuri în acest avion care zboară zilnic de la aeroportul London Heathrow la aeroportul Washington Dulles. Un bilet la clasă economică, dus-întors, costă 876 USD. Asta înseamnă că, dacă toate cele 122 de bilete la clasa economică sunt vândute, zborul va produce pentru compania aeriană, dus-întors, un venit 106.872 USD.

În acelaşi timp, preţul unui bilet pentru clasa "premium-economy" este de 2.633 dolari, dus-întors, ceea ce înseamnă că un zbor dus-întors va produce 105.320 USD. Deja puteți vedea că întreaga secțiune de 40 de locuri premium asigură British Airways aproximativ la fel de mult ca întreaga secțiune de locuri la clasa economică.

Locurile la clasa business, în schimb, 48 de locuri în total, sunt vândute fiecare pentru 6.723 USD, ceea ce înseamnă pentru compania aeriană suma de 322.704 USD.

Cele 14 locuri "first class" sunt vândute pentru 8.715 USD fiecare sau 122.010 USD în total. Așadar, cei 14 pasageri din fața avionului aduc companiei aeriene mai mulți bani decât cei 122 din spatele avionului.

În total, cele trei tipuri de bilete premium: "premium economy", "business" şi "first class" - aduc companiei suma de 550.034 de dolari.

Asta înseamnă că 45% din pasageri reprezintă 84% din veniturile companiei aeriene!

Iată câteva date privind viteze relative ale corpurilor cereşti de interes pentru noi: Pământul, Soarele, Calea Lactee.

Viteza de rotaţie a Pământului în jurul propriei axe este de 1.670 km/h (0,46 km/s).
Viteza de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui este de 107.200 km/h (29,8 km/s).
Viteza de rotaţie a Soarelui în jurul centrului Căii Lactee este de 828.000 km/h (230 km/s).
Viteza de deplasare a Căii Lactee în univers, în raport cu radiaţia cosmică de fond, este de 2.160.000 km/h (600 km/s).

 

Totul a început în zona pornografiei, la începutul lui 2018, când pe Reddit a fost publicată o aplicaţie ce permitea înlocuirea feţei unui actor dintr-un film pornografic cu faţa unui star la alegere. Astfel, o serie de celebrităţi care niciodată nu s-ar filmat în situaţii intime, au devenit staruri în filme pornografice.

Dar ăsta a fost începutul. A fost semnalul că se poate face mai mult. Şi aşteptările nu au fost înşelate :) După mai multe încercări mai mult sau mai puţin spectaculoase, o nouă aplicaţie de tip "DeepFake" a devenit subiect principal de presă: Zao, o aplicaţie chinezească ce permite să-ţi inserezi propria faţă într-o serie de fragmente de filme puse la dispoziţie de autorii aplicaţiei. Realismul înlocuirii lui DiCaprio ori Marlyn Monroe cu feţe diverse ale utilizatorilor aplicaţiei este uluitor, după cum se poate vedea într-un videoclip mai jos, în comparaţie cu rezultatele obţinute  cu alte aplicaţii, ceea ce arată potenţialul pe care această aplicaţie îl are pentru utilizări de alt gen în viitor.


Raportul dintre Calea Lactee şi sfera tuturor atomilor din univers, puşi împreună

Imediat după Big Bang, universul nostru era un loc fierbinte şi dens, care a intrat rapid într-o stare de expansiune. Pe măsură ce s-a mai răcit, protonii şi neutronii au format elemente uşoare, ca: hidrogenul, heliul şi litiul. Ulterior, sub puterea gravitaţiei, materia s-a aglutinat, iar elemente mai grele au luat naştere în cadrul unor diverse procese cosmice.

Să ne imaginăm că am putea aduna toţi atomii de materie obişnuită din univers şi i-am pune unul lângă altul. Ce volum ar ocupa în raport cu volumul universului observabil?

Dar materia astfel aglomerată ar suferi un colaps gravitaţional. Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar forma din materia din întregul univers, raportată la universul observabil?

 

Când vorbim despre site-uri de ştiinţă, sunt trei categorii: site-uri care se ocupă realmente cu ştiinţa, site-uri care se ocupă în mod evident cu pseudoştiinţa şi site-uri care amestecă ştiinţa cu pseudoştiinţa. A treia categorie este mai periculoasă decât cea de-a doua, pentru că pentru o minte neantrenată (adică pentru o minte mai credulă şi fără cunoştinţele necesare) site-urile din această a treia categorie pot părea "autentice", serioase, iar riscul de a crede aberaţii creşte. Site-urile care sunt saturate de aberaţii au şi ele publicul lor, dar cei cu bun-simţ înţeleg repede că sunt pe un tărâm al iluziilor.

Am descoperit de curând un site, care se numeşte, impresionant, nu? destepti.ro. Unele articole par în regulă, altele însă sunt munţi de pseudoștiință, ambalate în cuvinte complicate (pentru o minte neantrenată).

În genere, nu scriem despre alte site-uri, dat fiind că pare o pierdere de vreme. Dacă cineva este suficient de credul cât să creadă baliverne diverse ambalate în limbaj ceţos pe Internet, nu putem face prea mult... Am decis să facem o excepţie cu... destepti.ro.

Unul dintre ultimele articole de pe site-ul menţionat se ocupă de, aţi ghicit, "medicina cuantică", care ar fi, chipurile, nici mai mult, nici mai puţin, decât revoluţia ştiinţifică a mileniului al III-lea.

Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare; nu se ştie ce masă au şi nici dacă neutrinii şi antineutrinii sunt una şi aceeaşi particulă sau particule diferite. În acest context Proiectul de cercetare GERDA de la laboratorul subteran de la Gran Sasso a stabilit un nou record în studiul aşa-numitelor procese de dublă dezintegrare beta fără neutrini.

Câmpul magnetic al Pământului ne protejează de radiațiile spațiale. Dar ce s-ar întâmpla dacă acest câmp magnetic ar slăbi drastic, înainte să-şi schimbe direcţia?

Pământul are un scut eficient. Un câmp geomagnetic. Liniile de forță magnetice, forjate de curenții din miezul topit al planetei, "ies" la suprafaţă aproape de polii geografici, conectându-se între ei, făcând planeta noastră un magnet gigantic.

Câmpurile magnetice exercită o forță asupra particulelor încărcate electric, determinându-le să se rotească în jurul liniilor de forță. Este util, deoarece Pământul este bombardat constant de particule de mare energie, provenind mai ales de la Soare, dar câmpul magnetic al Pământului oferă o protecţie eficientă.

Deci, ce s-ar întâmpla dacă Pământul și-ar pierde câmpul? Ne-am pierde atmosfera? Viața ar dispărea, ca urmare a radiaţiei spaţiale?

Jurnalistul Andrew Marantz a petrecut trei ani în lumea trolilor de pe Internet (trolii sunt persoane care publică, în mod intenţionat, mesaje ofensatoare ori cu un puternic conţinut emoţional) și a propagandiștilor de pe rețelele de socializare, încercând să înțeleagă cel fel de oameni sunt aceştia, care sunt convingerile lor reale şi cum fac pentru a-şi răspândi ideile şi a fi relevanţi în conversaţia publică.

Când vorbim, propozițiile noastre sunt generate sub forma unui flux de sunete. Dar această proprietate a vorbirii nu reflectă modul în care limbajul în sine este organizat. Propozițiile sunt formate din cuvinte: unități discrete caracterizate de sens și formă, pe care le putem combina în numeroase moduri pentru a crea propoziții. Această decuplare dintre vorbire și limbă ridică o problemă: cum învață copiii, la o vârstă incredibil de fragedă, unitățile discrete ale limbilor lor, pornind de la undele sonore dezordonate pe care le aud?

Erai pe drum spre casă când ai murit. Ai avut un accident de maşină. N-a fost cine ştie ce, dar a fost fatal. Aveai o soţie şi doi copii. Ai murit fără dureri. Doctorii au încercat din răsputeri să te salveze, dar fără succes. Corpul ţi-a fost pur şi simplu distrus; mai bine că ai murit, crede-mă. Şi după ce ai murit, m-ai întâlnit pe mine.

"Ce s-a întâmplat?", ai întrebat. "Unde sunt?"

"Ai murit", ţi-am răspuns fără ocolişuri. N-avea rost să te iau cu binişorul.

În videoclipul de mai jos puteţi urmări un interviu de 30 de minute cu directorul Observatorului LIGO Hanford (LIGO - Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), Michael Landry, vorbind despre undele gravitaţionale şi fizica ce a făcut posibilă descoperirea undelor gravitaţionale. În fapt, există două observatoare LIGO, al doilea este LIGO Livingston. Cele două sunt necesare pentru a putea valida descoperirile. Identificarea undelor gravitaţionale înseamnă măsurarea unor vibraţii ale spaţiului cu dimensiuni mai mici decât nucleul unui atom, ceea ce înseamnă că oricât de bine ar fi calibrat aparatul de măsură, este util să ai un alt instrument (al doilea observator LIGO) care să confirme orice detecţie a modificării spaţiului (undele gravitaţionale).

Un studiu recent, care foloseşte date obţinute de Telescopul Spaţial Kepler, arată că în galaxia noastră ar putea exista circa 10 miliarde de planete asemănătoare cu a noastră, pe care să existe apă în stare lichidă.


Telescopul Kepler (retras din activitate de NASA în 2018)

Câte planete există în univers? La această întrebare încă nu avem un răspuns, ţinând cont că în univers există sute de miliarde de galaxii, unele mult mai mari, altele mult mai mici decât Calea Lactee. Recent însă un studiu efectuat de un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, publicat într-un articol în revista Astronomical Journal, arată că în galaxia noastră ar putea exista circa 10 miliarde de planete asemănătoare cu Pământul. Numărul total de planete ar fi mult mai mare, însă printre acestea, cele care au dimensiuni asemănătoare cu Terra şi se situează la o distanţă faţă de propria stea care să permită (dacă există) apei să fie în stare lichidă sunt cele câteva (poate 10) miliarde estimate de cercetătorii americani.


credit: scienceabc.com

Soarele este steaua cea mai apropiată de Pământ. Doar datorită Soarelui viaţa, așa cum o știm astăzi, există. Plantele transformă energia solară în energie chimică, acestea producând oxigen, fără de care nu am putea respira. Dar ce s-ar întâmpla dacă Soarele ar dispărea?

Pe scurt, imediat ce misterioasa dispariţie a Soarelui ar fi un fapt, nu am sesiza nimic pentru 8 minute. De ce 8 minute? Pentru că razele solare şi "influenţa gravitaţională" a Soarelui călătoresc cu viteza maximă în univers, viteza luminii. Cum Soarele se află la circa 149.600.000 km, dacă veţi face calculele veţi vedea că luminii îi ia un pic mai mult decât 8 minute pentru a ajunge pe Terra.

Ce s-ar întâmpla după cele 8 minute? Spaţiul din jurul Soarelui, acum curbat din cauza masei enormei a Soarelui (99,8% din masa întregului sistem solar) s-ar aplatiza, iar Terra şi-ar continua deplasarea în "linie dreaptă" (adică nu în orbita Soarelui, care... tocmai a dispărut) prin univers.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro