Peste un miliard de persoane la nivel mondial sunt considerate în prezent obeze, o afecțiune corelată cu un risc crescut de numeroase probleme grave de sănătate, potrivit estimărilor actualizate ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale unui grup internațional de cercetători, publicate înainte de Ziua Mondială a Obezității, de pe 4 martie, informează 360medical.ro.
Obezitatea este atât de răspândită, încât a devenit mai frecventă decât subponderabilitatea în majoritatea națiunilor, inclusiv în multe țări cu venituri mici și medii care s-au luptat anterior cu subnutriția.
„Un număr uluitor de oameni trăiesc cu obezitate”, a declarat într-un comunicat, Majid Ezzati, profesor la Imperial College din Londra (ICL) și autorul principal al lucrării publicate joi, în revista The Lancet.
Constatările, considerate printre cele mai autorizate estimări independente, se bazează pe date provenite de la peste 220 de milioane de persoane din peste 190 de țări.
În timp ce ratele obezității se stabilizează în multe țări mai bogate, acestea cresc rapid în alte părți, arată studiul.
Și, deși subponderabilitatea este din ce în ce mai puțin frecventă la nivel mondial, în multe țări aceasta rămâne o problemă semnificativă, ceea ce face ca tot mai multe țări să se confrunte cu ceea ce se numește „dubla povară” a malnutriției.
„În trecut, ne-am gândit la obezitate ca la o problemă a celor bogați. Obezitatea este o problemă a lumii”, a declarat Francesco Branca, șeful departamentului de nutriție al OMS, într-o conferință de presă.
Ratele de obezitate la adulți au crescut de peste două ori între 1990 și 2022 și de peste patru ori în rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, se arată în document.
În aceeași perioadă, proporția de fete, băieți și adulți considerați subponderali a scăzut cu o cincime, o treime și, respectiv, jumătate, potrivit analizei.
Experții califică drept „foarte îngrijorătoare” creșterea ratelor de obezitate în rândul copiilor, reflectând o traiectorie observată la adulți chiar înainte de 1990.
În același timp, spun ei, sute de milioane de oameni încă nu au suficientă mâncare și suferă de foame.
Insuficiența ponderală severă poate fi foarte dăunătoare pentru dezvoltarea copiilor și, în situația extremă, poate duce la moartea prin înfometare.
Persoanele obeze sunt, de asemenea, expuse riscului de moarte prematură și de invaliditate, având în vedere legătura cu apariția timpurie a diabetului, a bolilor de inimă și de rinichi, precum și a unei serii de alte afecțiuni grave de sănătate.
Potrivit documentului, creșterea și dublarea acestei afecțiuni a fost cea mai mare în unele țări cu venituri mici și medii, inclusiv în unele părți din Caraibe și din Orientul Mijlociu.
În aceste țări, ratele obezității sunt acum mai mari decât în multe țări cu venituri ridicate, în special în Europa.
În unele țări europene, precum Spania, există indicii că ratele obezității ar putea începe să scadă sau cel puțin să stagneze.
Noile date sunt primele din partea echipei după cele din anul 2017, fiind compilate de peste 1.500 de oameni de știință din cadrul proiectului de colaborare: „Factorul de risc al bolilor netransmisibile” (Non-Communicable Disease Risk Factor). Datele se referă la situația populației lumii în anul 2022.
La acel moment (2017) se estima că aproximativ 774 de milioane de persoane cu vârsta de peste 5 ani trăiau cu obezitate, o proporție similară – aproximativ 1 din 8 persoane – cu noile cifre.
Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, pentru a contribui la combaterea ratei obezității, sunt necesare măsuri de punere în aplicare, cum ar fi impozitarea produselor cu conținut ridicat de zahăr și promovarea unor mese sănătoase în școli.
„Există o nevoie de cooperare a sectorului privat, care trebuie să fie responsabil pentru impactul produselor lor asupra sănătății”, a adăugat el.
Experții în sănătate spun că noile medicamente împotriva obezității, cum ar fi Wegovy, Mounjaro și Zepbound, sunt instrumente care ar putea ajuta, dar costul lor și disponibilitatea redusă riscă să crească și mai mult această inegalitate.
Studiul a avut unele limitări, inclusiv lipsa datelor de după pandemia de Covid-19 și utilizarea indicelui de masă corporală (IMC) pentru a determina obezitatea, descrisă ca fiind „o măsură imperfectă” de către cercetători.
Citiți și:
→ Mâncarea care ne îmbolnăvește și ucide lent. Despre ororile alimentelor ultra-procesate
→ Care este durata optimă de activitate fizică și care sunt exercițiile fizice potrivite pentru sănătate și longevitate?
→ Obezitatea la copii în România - un fenomen scăpat de sub control
→ Cel mai amplu studiu cu privire la impactul alimentelor ultra-procesate asupra sănătății, inclusiv asupra greutății corporale, a fost publicat recent și poate fi citit integral (eng.) aici: Ultra-processed food exposure and adverse health outcomes: umbrella review of epidemiological meta-analyses.
Articol preluat de pe 360medical.ro, cu acordul editorului.
Credit imagine: depositphotos.com
