Ştiaţi că...
»» Pubertatea este perioada în care are loc maturizarea din punct de vedere sexual a copiilor.
»» Pubertatea este declanşată de doi hormoni secretaţi de glanda pituitară, hormonul de stimulare foliculară şi luteina.
»» Pubertatea se desfăşoară undeva între 11 şi 15 ani. Hormonii sexului, estrogenul şi progesteronul, declanşează dezvoltarea organelor sexuale la fete şi controlează ciclul menstrual al acestora. De asemenea, în această perioadă se dezvoltă sânii şi părul pubian al fetelor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
»» Rinichii au rolul de a controla cantitatea de apă din organism şi de a asigura curăţarea sângelui.
»» Rinichii sunt asemenea unor filtre foarte performante ce permit eliminarea apei nenecesare organismului şi a impurităţilor din sânge.
»» Rinichii filtrează sângele prin intermediul unor unităţi filtrante numite nefroane.
»» Fiecare om are aproximativ 2 milioane de nefroane. Nefroanele sunt reţele complicate de mici tuburi, înfăşurate în jurul unor vase capilare. Substanţele utile din sânge sunt filtrate în aceste tuburi, apoi reabsorbite înapoi în sânge.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
»» Tendoanele sunt asemenea unor corzi care au rolul de a lega muşchii de oase.
»» Fibrele ce formează tendoanele sunt alcătuite dintr-o substanţă asemănătoare întrucâtva cauciucului numită colagen (proteină care se găseşte în ţesutul conjunctiv, osos şi cartilaginos şi care prin fierbere se transformă în gelatină).
»» Degetele dumneavoastră se mişcă prin acţiunea muşchilor din antebraţ, care sunt conectaţi la degete prin tendoane lungi.
»» Tendonul lui Achile are rolul de a asigura mişcarea călcâiului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
»» Un adult are 32 de dinţi, ce pot fi împărţiţi în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari şi 12 molari.
»» Dinţii nu se dezvoltă simultan, ci în mai multe etape. Pot fi distinse două dentiţii caracteristice: dentiţia de lapte şi dentiţia adultă.
»» Dinţii de lapte sunt în număr de 20, nu de 32 ca la adulţi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
• Colesterolul este un steroid lipidic, absolut necesar organismului, folosit pentru sinteza hormonilor şi a acizilor biliari. Colesterolul constituie o componentă fundamentală a membranelor celulare.
• Colesterolul este preluat din sânge de către celule şi folosit pentru a crea membranele celulelor, anumiţi hormoni şi vitamina D.
• Colesterolul este sintetizat în organism. Acest lucru înseamnă că cel introdus prin alimentaţie contribuie doar parţial la concentraţia din sânge.
• Colesterolul este sintetizat în ficat din acizi graşi saturaţi sau din glucoza din dulciuri. Din ficat colesterolul trece în vezica biliară, o mare parte din colesterolul din sânge fiind transformat în acizi biliari.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
»» Digestia principalelor componente alimentare, zaharuri, grăsimi şi proteine, se face eşalonat, pe diferite segmente ale tractului digestiv.
»» Primele care se digeră sunt dulciurile şi făinoasele, care conţin amidon.
»» Grăsimile sunt cel mai greu de digerat, digestia acestora făcându-se la nivelul intestinului subţire.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
• Carbohidraţii din mâncare reprezintă principala sursă de energie a organismului. Sunt de găsit din abundenţă în dulciuri, pâine ori cartofi.
• Carbohidraţii sunt folosiţi de organism pentru a produce căldură şi pentru a asigura energie pentru creşterea şi mişcările muşchilor; de asemenea, sunt folosiţi pentru a menţine procesele fundamentale ale organismului.
• Carbohidraţii sunt printre cele mai comune substanţe organice. Plantele, de exemplu, creează carbohidraţi atunci când prelucrează energia solară.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că...
»» Sistemul nervos central este parte din sistemul nervos.
»» Sistemul nervos este constituit din sistemul nervos somatic şi sistemul nervos al vieţii vegetative (care reglează şi coordonează activitatea organelor interne: nutriţia, circulaţia, respiraţia, excreţia etc).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă afirmăm că percepţiile noastre nu redau lumea în sine, lumea aşa cum este ea în fapt, nu greşim. Culoare, sunet, miros, gust, senzaţii tactile, toate sunt rezultatul întâlnirii între simţurile noastre şi natură. În fapt, un măr nu este roşu. Mărul nu are o culoare în sine. Culoarea este o chestiune omenească, nu o proprietate a lucrurilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Vorbim despre liberul-arbitru ca despre o trăsătură fundamentală a omului, capacitatea acestuia de a decide în mod independent asupra acţiunilor lui. Dar cum funcţionează acest liber-arbitru în "retorta" de substanţe chimice care este organismul uman?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cele nouă luni pe care le petrece în uterul mamei sale, copilul nu are posibilitatea de a lua direct contact cu aerul şi nici nu se poate hrăni ca un copil nou-născut. Dar fătul nu poate trăi nici fără hrană, nici fără oxigen. Cum face totuşi să-şi asigure elementele necesare subzistenţei şi dezvoltării?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Daniel Tammet este unul dintre oamenii care prin aptitudinile extraordinare dovedite ridică întrebări dificile privind posibilităţile reale ale creierului omenesc. Abilitatea acestuia de a efectua mental calcule complexe, precum şi cea de a asimila limbi străine în timp record deschide o fereastră către ceea ce am putea fi...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Kim Peek este sursa de inspiraţie pentru filmul Rain Man, în care rolul principal îl joacă Dustin Hoffman. "Originalul" este însă mai spectaculos chiar decât personajul de film. Capacitatea de a memora a lui Kim Peek, fără a exagera niciun pic, este dincolo de puterea de înţelegere a ştiinţei...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştim că alimentele reprezintă sursa de energie a organismului uman. Dar alimentele nu sunt absorbite în felul în care noi le mâncăm, ci sunt supuse unor procese complexe de descompunere care, prin multiple reacţii chimice, produc componente de bază ce sunt asimilate de organism. Detalii - în acest articol.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Frica este una dintre emoţiile fundamentale. Nu există om care să nu experimenteze frica în decursul vieţii, fie că este vorba despre pericolele iminente, ca întâlnirea cu un urs pe o cărare de munte, fie că este vorba numai de imaginarea unei situaţii periculoase. Dar ce se întâmplă în creier atunci când se declanşează sentimentul de frică?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.