Știți acea secvență care apare în diverse filme: după o perioadă de lipsă a hranei, din diverse motive, când în fine aceasta devine disponibilă, oamenii se îndoapă în disperare, îndesând mâncarea cu ambele mâini în gură.
Se lasă să se înțeleagă că foamea e atât de mare, că nu mai poate exista autocontrol.
Fără a avea această experiență, a privării îndelungate de alimente, cei mai mulți dintre privitori cred, probabil, că scena este realistă, că senzația de foame devine din ce în ce mai acută, odată cu trecerea timpului.
Dar nu este realistă. Nici pe departe. În fapt, după 2-3 zile de întrerupere a alimentației, senzația de foame dispare complet. Asta înseamnă că, în fapt, o persoană care nu a mâncat pentru o perioadă mai lungă s-ar arăta mult mai decent în fața unei farfurii cu mâncare decât ne prezintă diferiți regizori 😃
Dar ce se întâmplă cu organismul uman atunci când nu este alimentat pentru perioade lungi?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Când corpul tău luptă împotriva unei infecții, faci febră. Dacă ai artrită, te vor durea articulațiile. Dacă o albină te înțeapă în mână, locul înțepăturii se va umfla și va deveni tare. Toate acestea sunt manifestări ale inflamației.
Deși inflamația este de obicei asociată cu durerea care însoțește o rană sau cu numeroasele boli pe care le poate provoca, este o parte importantă a răspunsului imunitar normal. Problemele apar atunci când această funcție, în mod obișnuit utilă, are manifestări dincolo de cele normale.
- Detalii
- de: Prakash Nagarkatti și Mitzi Nagarkatti
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ideea că deciziile noastre ar putea fi luate înainte ca noi să fim conștienți de ele reprezintă o temă centrală în neuroștiințe și în dezbaterile privind liberul-arbitru.
Această ipoteză a fost propusă pentru prima dată în anii 1980 de cercetătorul Benjamin Libet, care a efectuat un experiment devenit celebru. Cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), Libet a observat că un semnal cerebral specific, „potențialul de pregătire” (readiness potential), apare cu aproximativ 500-700 de milisecunde înainte ca o persoană să devină conștientă de decizia sa de a mișca un deget. Această descoperire a sugerat că deciziile sunt inițiate la nivel inconștient, iar conștientizarea lor apare ulterior.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Pentru a crește nivelul colesterolului „bun” (HDL), poți încerca următoarele metode bazate pe studii științifice:
1. Activitate fizică regulată: Exercițiile aerobice, cum ar fi mersul rapid, alergarea, înotul și ciclismul, pot crește HDL. Se recomandă cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Alimentația este unul dintre factorii cardinali în ce privește starea de sănătate. Dar principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase, deși bine fundamentate științific astăzi, nu fac deocamdată obiectul unei discipline de studiu în școală. Una dintre consecințe este aceea că cei mai mulți dintre noi mâncăm dirijați de marketingul agresiv al comercianților, cumpărând ceea ce este „la ofertă”, ceea ce este ambalat frumos și ceea ce are gust bun.
Mâncarea de proastă calitate are efecte certe asupra sănătății. Dar organismul uman este suficient de robust și adaptabil pentru a „suporta” o alimentație proastă pe perioade lungi, până dă primele semne de „oboseală”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Este posibil să fii una dintre nenumăratele persoane pentru care data de expirare a unui produs alimentar este „sfântă”. Dacă scrie pe iaurt că „expiră” în 2 zile, dacă nu este consumat, atunci va fi aruncat la gunoi, fiind considerat un pericol. Dar data de expirare a produselor alimentare (sau, în anumite cazuri, recomandarea privind data până la care pot fi consumate) nu este rezultatul unor studii științifice, ci au la bază diverse abordări ale producătorilor. Există însă o metodă de bun-simț care poate fi utilizată de oricare dintre noi pentru a determina dacă un produs poate fi sau nu consumat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Despre știința alimentației am scris recent multiple articole, pe care le găsiți în secțiunea „Alimentație” a site-ului.
O metaanaliză publicată recent în revista PLOS Medicine a identificat modul în care dieta afectează durata vieții. Mai mult, cercetătorii oferă o propunere concretă de dietă pentru a-ți prelungi viața.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Această idee este dezbătută în fel și chip, mecanica cuantică având și ea ceva de spus în această privință. În acest articol ne limităm stric la procesul fizic și psihologic pentru a analiza întrebarea, în final vorbind despre limitele simțurilor umane în raport cu lumea și semnificația acestora.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Suntem în era Omicron, o variantă a virusului SARS-CoV-2 mai infecțioasă, dar mai „blândă” decât tulpina Delta. Dar Omicron nu reprezintă neapărat sfârșitul pandemiei, iar virulența virusului nu se reduce odată cu timpul.
Sper, ca cei mai mulți dintre noi, ca noul coronavirus să nu devină mai letal prin versiuni ulterioare. Dar este bine să ne reamintim că ceea ce tot auzim de ceva vreme și pare că este confirmat de Omicron, și anume că virusul „vrea” să se răspândească și nu-l avantajează să omoare gazda, deci își pierde ușor ușor „colții” - este doar o poveste de adormit copii. Un virus nu „vrea” nimic, iar evoluția este „oarbă”. Dacă viitoare tulpini ale SARS-CoV-2 vor fi sau nu mai letale decât Omicron ține pur și simplu de șansă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Cu toții vrem să trăim cât de mult se poate. Și, sigur, am prefera să trăim fără să fim „supărați” de boli care să ne strice bucuria de a trăi. Peste 400 de mii de români au peste 85 de ani. Nu am găsit date recente, dar date mai vechi arată că sunt în jur de 300 de români care au peste 100 de ani. Pentru comparație, în Marea Britanie în 2020 erau peste 15.000 de centenari.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Vitaminele sunt, în fapt, 13 categorii de micronutrienți care sunt implicați în aproape orice proces metabolic din corpul uman. Sunt numite „micronutrienți” pentru că avem nevoie de cantități mici din acestea, nu pentru că ar fi mai puțin importante decât macronutrienții (grăsimi, carbohidrați și proteine). Carențe de vitamine pot apărea sub forma unor simptome specifice la 2-4 săptămâni după ce acestea nu mai sunt disponibile organismului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Fără apă rezistăm 2-3 zile. Fără hrană, câteva luni. Dar de ce nu rezistăm măcar câteva ore și fără aer? N-ar fi mai bine să respirăm doar din când în când?
Răspunsul simplu este: nu avem nevoie să stocăm oxigen din aer pentru perioade lungi. Nu avem nevoie să rezistăm minute ori ore fără aer, pentru că aerul este pretutindeni și disponibil non-stop. Sigur, pretutindeni, dar nu și în apă, nu? Ne-ar plăcea să putem înota fără să scoatem capul la suprafață pentru câteva minute bune, sunt sigur :)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Dacă citești sporadic presa, care prezintă de-a valma informații cu privire la alimentația omului, pare că acest domeniu este fără cap și fără coadă, imposibil de înțeles, fără reguli clare. Dar, în fapt, lucrurile nu (mai) sunt așa complicate atunci când vorbim despre aspectele fundamentale ale alimentației sănătoase. Studii extinse, pe sute de mii de persoane și pe durate de zeci de ani au consolidat o serie de principii fundamentale privind o alimentație corectă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Proteinele sunt printre cei mai importanți nutrienți pentru o bună sănătate. Proteinele formează baza structurală a țesutului muscular, reprezintă componenta principală din cele mai multe enzime din musculatură și reprezintă o sursă importantă de energie pe timpul activității fizice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
Așa cum este cazul și cu grăsimile alimentare, reputația carbohidraților în nutriția umană a avut parte de-a lungul timpului de schimbări radicale, carbohidrații fiind ba prieteni, ba dușmani. Astăzi opinia nutriționiștilor este fermă: carbohidrații reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale unei diete sănătoase. Cheia constă în alegerea carbohidraților „buni”, care nu contribuie la instalarea unor boli cronice, precum diabetul, și nu afectează vasele de sânge (ducând la boli ale inimii, infarcte sau atacuri cerebrale).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Alimentaţie-Sănătate
