Uleiul de cocos este cea mai prietenoasă grăsime din lume pentru slăbit. Conţine o combinaţie unică de acizi graşi care au efecte semnificative asupra metabolismului. Mai multe studii arată că doar prin adăugarea uleiului de cocos în dietă putem pierde grăsime, în special grăsimea "periculoasă" din cavitatea abdominală. Să vă explic cum funcţionează.

Amidonul rezistent este cel ce nu e digerat. Cu alte cuvinte, este rezistent la digestie în partea superioară a tractului digestiv. Amidonul rezistent trece neschimbat prin colon, unde hrăneşte bacteriile prietenoase din intestin. În acest fel, funcţionează asemănător cu o fibră solubilă, fermentabilă, deşi pare a fi mai benefic decât fibrele. Multe studii efectuate pe oameni arată că amidonul rezistent poate aduce beneficii sănătăţii: îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină, scade nivelul glicemiei, reduce apetitul şi aduce beneficii digestiei (1).

Alimentele procesate sunt dăunătoare. Ele sunt principalul motiv pentru care oamenii se îngraşă şi se îmbolnăvesc. De unde ştim acest lucru? De fiecare dată când o populaţie adoptă o dietă occidentală bogată în alimente procesate, membrii acesteia se îmbolnăvesc. Acest lucru se întâmplă în decurs de câţiva ani. Genele lor nu se modifică, alimentele, da.

Istoria umanitatiiHomo sapiens a apărut acum aproximativ 150.000 - 200.000 de ani în Africa, dar povestea noastră ca specie se întinde înapoi în timp mult mai departe, până în perioada primilor strămoşi umani. Evoluţia speciei Homo sapiens este în sine o poveste încâlcită, plină de întrebări fără răspuns şi o adevărată melodramă de familie. Aici sunt arătate câteva fapte pe care poate nu le cunoaşteţi despre povestea evoluţiei umane.

Pofte alimentareTe-ai trezit vreodată în miezul nopţii cu o poftă nebună de prăjitură cu brânză? Soţia ta însărcinată te-a implorat vreodată să-i aduci murături şi brânză, care să meargă cu un sandviş cu unt de arahide şi banane? Poftele alimentare reprezintă unul din lucrurile pe care aproape orice om le-a simţit. Una dintre cele mai răspândite teorii privind cauza lor este aceea că oamenii râvnesc după mâncărurile care conţin substanţele nutritive de care corpul duce lipsă.

Noi toţi suntem diferiţi. Ceea ce funcţionează pentru o persoană poate să nu funcţioneze pentru alta. Am scris destul de mult în trecut despre dietele low-carb, deoarece cred că reprezintă o potenţială soluţie la unele dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume. Totuşi, adevărul este că dietele low-carb nu sunt pentru toată lumea.

Acesta este un plan detaliat pentru dieta paleo. Ce să mâncăm, ce să evităm şi un exemplu de meniu paleo pentru o săptămână. Dieta paleo este bazată pe imitarea dietei strămoşilor vânători-culegători. Include alimente integrale, neprocesate, care seamănă cu ceea ce găsim în natură. Strămoşii noştri au fost genetic la fel ca oamenii moderni. Ei au prosperat consumând astfel de alimente şi nu au suferit de boli ca obezitatea, diabetul şi bolile de inimă.

Nu este plăcut să ţinem dietă. Avem tendinţa de a pofti şi de a ne fi foame. Acest lucru face ca oamenii să renunţe la dietă şi să se îngraşe din nou. De aceea, metodele cele mai nenaturale de slăbit au o rată a succesului foarte mică. Puţini oameni au avut succes pe termen lung. Aici intră în scenă un supliment popular pentru slăbit numit Garcinia cambogia.

Dietele low-carb au fost controversate zeci de ani. Ele au fost iniţial condamnate de profesioniştii din domeniul sănătăţii speriaţi de grăsime, inclusiv de către media. Oamenii credeau că aceste diete ar putea creşte colesterolul şi provoca boli de inimă din cauza conţinutului ridicat în grăsime. Totuşi, timpurile se schimbă. Începând din anul 2002 au fost efectuate peste 20 de studii pe dietele low-carb.

Henry MolaisonCreierul lui Henry Molaison a fost păstrat pentru totdeauna precum o hartă Google. Henry Molaison dispune (sau mai degrabă dispunea) de cel mai faimos creier amnezic din psihologie. Rezultatele testelor din ultimii cinci ani, în care Molaison a fost subiect, au produs mii de lucrări academice ce analizează toate aspectele memoriei şi gândirii.

Piele umanaDiferă celulita de grăsimea obişnuită? Într-un fel, da, însă această comparaţie seamănă puţin cu aceea dintre sucul de portocale şi textura cojii de portocală. Deşi celulita, cunoscută şi ca lipodistrofie ginoidă, este adesea considerată drept grăsime, acest lucru nu e corect.

Branzeturi graseUna dintre cele mai frecvente greşeli pe care le fac oamenii când ţin o dietă low-carb este să nu consume destule grăsimi. Dacă ţineţi o dietă low-carb şi low-fat, nu rămâneţi decât cu proteine. Dacă nu mâncaţi decât proteine, veţi începe să vă fie foame, să vă simţiţi rău şi să abandonaţi dieta.

Espressoul si memoriaCafeaua este de mult timp prietenul studenţilor care învaţă în timpul nopţii, dar rolul cafelei nu este doar să ne menţină treji. Un studiu oferă prima dovadă convingătoare că cofeina îmbunătăţeşte memoria de lungă durată la oameni – numai dacă doza este corectă.

Pahar cu lapteHormonii joacă un rol în numeroase tipuri de cancer, în special în cel testicular, mamar şi de prostată. Printre factorii care pot creşte riscul apariţiei cancerului de sân se află: numărul scăzut de sarcini, pubertatea precoce şi menopauza tardivă, probabil datorită expunerii crescute la estrogeni.

Femeie mancand ciocolataExistă 8 simptome care sunt tipice pentru persoanele dependente (sau care au o “relaţie nesănătoasă cu mâncarea”, dacă preferaţi). Săptămâna trecută am realizat un sondaj în care am întrebat despre fiecare dintre ele. Am trimis un e-mail către 17.094 persoane şi au răspuns 875 dintre ele.

Frecventa meselorFrecvenţa optimă a meselor – cât de multe mese ar trebui să mâncăm pe zi? Există o mulţime de sfaturi contradictorii cu privire la frecvenţa “optimă” a meselor. Potrivit multor “guru” – micul dejun începe arderea grăsimilor şi 5-6 mese mici pe zi previn încetinirea metabolismului.

Zaharul ca drogDiferite alimente ne afectează corpul în diferite moduri, iar zahărul este unic în ceea ce priveşte câştigul în greutate. Zahărul (zaharoza) şi siropul de porumb bogat în fructoză conţin două molecule: glucoză şi fructoză. Glucoza este absolut vitală pentru viaţă şi este parte integrală a metabolismului.

Oamenii tind să poftească să consume junk food. Personal cred că acesta este principalul motiv pentru care este greu să avem o dietă sănătoasă. Poftele apar din cauza nevoii creierului de “recompensă” – nu datorită nevoii organismului de mâncare. Dacă vă puteţi opri când consumaţi doar o cantitate mică, atunci este în regulă să vă răsfăţaţi când vă este poftă.

“Insulina transformă zahărul în grăsime. Insulina produce grăsime. Mai multă insulină, mai multă grăsime.” Dacă aţi fost interesat de nutriţie în ultimii ani, atunci probabil aţi auzit de dr. Robert Lustig. Este un medic endocrinolog pediatru şi un expert în obezitatea infantilă. A devenit cunoscut în 2009 datorită unui material postat pe YouTube numit “Zahărul: amarul adevăr”.

Junk food creează dependenţă. Nu există nicio îndoială în această privinţă; această dependenţă are legătură  cu exact aceleaşi zone din creier ca şi consumul de droguri (1). Pentru mulţi oameni, dependenţa de alimente a devenit o problemă reală şi foarte serioasă (2). Biochimia creierului este dată peste cap, iar oamenii nu mai au control asupra gândurilor şi comportamentului lor.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro