Cum trebuie curăţaţi ochelarii de vedere?
Cu toţii procedăm aşa. Când ochelarii noştri sunt pătaţi, luăm un colţ de la cămaşă şi-i frecăm. Chiar dacă ştim că nu e o modalitate potrivită de curăţare a ochelarilor, o utilizăm. Dar nu e nevoie de spray-uri speciale şi de material din microfibră pentru a curăţa corect ochelarii.
Psihologia omului în condiții extreme. „Omul în căutarea sensului vieții” de Victor Frankl
Articol conține o serie de idei extrase din cartea „Omul în căutarea sensului vieții”, de Victor Frankl.
Intrarea în lagărul de concentrare de la Auschwitz, situat în Polonia de azi
Victor Frankl a fost un psihiatru și scriitor austriac de origine evreiască (1905 - 1997), fondatorul „logoterapiei”, a treia școală vieneză de psihoterapie, după psihanaliza lui Sigmund Freud și psihologia individuală a lui Aldfred Adler. Acesta a supraviețuit lagărelor de concentrare germane, dar aproape toată familia sa a murit în acestea (tatăl, mama, soția și fratele).
Una dintre cărțile care l-au făcut faimos pe Frankl este „Omul în căutarea sensului vieții”, în care acesta își face cunoscute experiențele în lagărele de concentrare. În articolul de față vreau să prezint doar acele aspecte din carte care țin de psihologia omului în condițiile extreme, așa cum au fost condițiile din lagărele naziste pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Secretul ultim pentru ca mâncarea să fie gustoasă, plus alte gânduri de primăvară (JID-074)
• Oamenilor le place să spună secrete, dar nu le place să fie obligați să facă asta. De aceea cel mai eficient mijloc de a obține secretele altora este să apelezi la măgulirea amorului-propriu.
• Deși este dificil, trebuie făcut pasul către a înțelege că o formulare de genul „creierul generează mintea” este complet greșită. Dacă ar fi astfel, atunci mintea ar fi o entitate imaterială. Corect este, mi se pare, „activitatea creierului este mintea”, dacă vrem să păstrăm termenul „minte” în discurs. Formidabila interconectare a neuronilor și incredibila sa plasticitate permite creierului să acționeze ca și cum ar fi ceva mai mult decât este în fapt.
Curioasa viaţă a celor ce nu simt frica
Unor oameni nu le este teamă de nimic. Înţelegerea motivului acestui fel de a fi ar putea explica modul în care noi, ceilalţi, procesăm frica. În primii 6 ani de la prima întâlnire, Justin Feinstein nu a găsit nimic cu care să o sperie pe femeia cunoscută drept „SM".
Iluzia permanenței (JID-073)
Citeam recent că adolescenții sunt de două feluri, cei care cred că vor muri înainte de a deveni adulți și cei care cred că nu vor muri niciodată. Nu mai sunt adolescent, dar cred că m-am încadrat în cea de-a doua categorie.
Un gând ce stăruie de când am devenit adult este cel al iluziei permanenței, al iluziei că lumea va fi și mâine cum este astăzi, în datele sale esențiale. Nu va fi, dar perioade lungi trăim cu impresia că este, pentru că nouă nu ni s-a întâmplat încă nimic care să ne risipească vraja.
Ce e şi cum funcţionează serul adevărului?
„Serul adevărului” se referă la diferite substanţe folosite în încercarea de a obţine mărturisiri adevărate de la oameni. Vinul era odată metoda de bază de aflare a adevărului. Dar cât de eficient este? Trecerea timpului a adus alte substanţe în prim-plan...
În ce direcție o va lua SARS-CoV-2?
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Suntem în era Omicron, o variantă a virusului SARS-CoV-2 mai infecțioasă, dar mai „blândă” decât tulpina Delta. Dar Omicron nu reprezintă neapărat sfârșitul pandemiei, iar virulența virusului nu se reduce odată cu timpul.
Sper, ca cei mai mulți dintre noi, ca noul coronavirus să nu devină mai letal prin versiuni ulterioare. Dar este bine să ne reamintim că ceea ce tot auzim de ceva vreme și pare că este confirmat de Omicron, și anume că virusul „vrea” să se răspândească și nu-l avantajează să omoare gazda, deci își pierde ușor ușor „colții” - este doar o poveste de adormit copii. Un virus nu „vrea” nimic, iar evoluția este „oarbă”. Dacă viitoare tulpini ale SARS-CoV-2 vor fi sau nu mai letale decât Omicron ține pur și simplu de șansă.
Istoria Pământului
Pământul timpuriu (reprezentare artistică)
Textul din articolul de față prezintă în detaliu erele geologice, într-un limbaj simplu, dar riguros. Materialul este însoţit de imagini ilustrative, constituind o lectură plăcută şi utilă.
Nietzsche: ce implicații are ideea „eternei reîntoarceri”?
În cartea „Știința veselă”, aforismul 341, filozoful german Friedrich Nietzsche introduce conceptul „eternei reîntoarceri”, care nu-l numește însă așa în carte la modul explicit.
Iată o scurtă analiză a ideii, ce putem scoate din aceasta, cum o putem introduce în propria viață și care sunt consecințele.
Gravitoni masivi, ca ipoteză pentru explicarea materiei întunecate
Un nou model matematic arată că la circa o picosecundă (10−12 s) după Big Bang ar fi putut lua naștere gravitoni masivi, care să reprezinte în prezent materia întunecată din univers. Acest model are însă nevoie de extra-dimensiuni (în prezent vorbim de 4 dimensiuni, trei spațiale și una temporală).
S-a încheiat epoca geniilor în ştiinţă?
Dean Keith Simonton, un profesor de psihologie de la Universitatea din California, a publicat un mic comentariu în revista Nature, în care susține că este puțin probabil că omenirea va mai produce vreodată un alt Einstein, un Newton, un Darwin etc.
Cum funcţionează computerul
În articolul anterior am discutat despre conceptele fundamentale folosite în domeniul computerelor. Continuăm astăzi seria dedicată ştiinţei computerelor cu prezentarea arhitecturii computerului şi a funcţionării acestuia.
De ce oameni inteligenţi fac lucruri stupide
De ce nu vă puteţi abţine să credeţi tot ce citiţi? De ce grupurile nu fac schimb de informaţii în mod eficient? De ce recompensa reduce motivaţia? De ce reprimarea gândurilor este periculoasă? O nouă incursiune în psihologia socială.
Este materia reală?
Nimic nu pare a fi mai real decât lumea formată din obiectele de zi cu zi, numai că lucrurile nu sunt ceea ce par. Un set de experimente relativ simple scoate la iveală nenumărate găuri în înțelegerea intuitivă a realităţii fizice.
Cum sădim idei în mintea cuiva
Dacă ai fost convins vreodată de un vânzător că vrei cu adevărat un produs, dacă ai acţionat prea instinctiv sau dacă ai făcut unele alegeri care păreau a nu-ţi sta în caracter, înseamnă că ţi-a fost „implantată” o idee în minte. Iată cum se face.
Dezvăluie ochii faptul că minţim?
Programarea neurolingvistică reprezintă un domeniu al pseudoștiinței, creat în anii '70, bazat pe presupuse conexiuni între procesele cognitive, neurologice, limbaj şi modele comportamentale dobândite de-a lungul vieţii.
Cum depăşim un blocaj mental?
Blocajele mentale sunt incredibil de iritante. Nu contează dacă e vorba de documente de serviciu, dacă încerci să decizi în ce culoare să îţi vopseşti atelierul sau dacă te întrebi unde vei petrece vacanţa; uneori ajungi la un blocaj mental şi nu poţi merge mai departe.
Ce se întâmplă cu informația obiectelor care cad într-o găură neagră?
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Găurile negre sunt obiecte extrem de misterioase și încă nu știm ce se întâmplă în interiorul acestora. Paradoxul informației a stârnit multe discuții în lumea științifică: ce se întâmplă cu informația asociată obiectelor care cad în interiorul găurii negre? Se pierde sau nu?
În două recente articole a fost propusă o soluție care ia în calcul câmpul gravitațional: „părul cuantic”.
Inflamaţia pe înţelesul tuturor
Organismul uman este un sistem foarte complex, pregătit prin evoluţie să facă faţă celor mai diverse provocări din mediu. Deşi factorii de agresiune pot fi diferiţi, organismul reacţionează prin inflamaţie, un răspuns fiziologic ce implică mai multe etape succesive.
Cum citim mințile altora?
Acum câteva zile a apărut un interviu pe un post TV în care un psihiatru ne spunea ce gândește și ce simte Putin și ce probleme mentale are. E uimitor să vezi cum un psihiatru poate să facă așa ceva, nu? Se uită un pic la niște materiale video pe Internet, apoi vine la TV și ne spune care-i treaba. De vreme ce omului, în genere, îi e dificil să explice ce se întâmplă cu propria minte, e cu atât mai spectaculos că un psihiatru român ne explică ce se întâmplă cu mintea altuia! Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o persoană despre care știm doar ce ne lasă ea să vedem. Dar așa să fie? Să fie așa facil să știi ce simte și gândește o altă persoană?
De ce ne comportăm iraţional? De la efectul de aură la prejudecata falsului consens
De ce facem lucruri prosteşti sau iraţionale? Vă prezentăm în cadrul a două articole rezultatele a 10 studii dintre cele mai influente din psihologia socială, care vă vor schimba definitiv concepţia despre natura umană.
