Incendiile din Pădurea Amazoniană sunt distructive, dar nu epuizează rezervele de oxigen ale Pământului. Nu, Amazonia nu este responsabilă pentru 20% din oxigenul planetei. Iată de ce

Incendiile din Pădurea Amazoniană au atras atenția în toată lumea în ultimele zile. Revenirea defrişărilor masive, care scăzuseră cu peste 80% în urma unui vârf în 2004, este alarmantă din mai multe motive. Pădurile tropicale adăpostesc multe specii de plante și animale care nu se găsesc în altă parte a lumii. Ele sunt locuite de indigeni și conțin depozite enorme de carbon, stocate în lemn și alte materii organice, care altfel ar contribui la criza climatică.

Unele relatări media au sugerat că incendiile din Amazonia afectează și rezervele de oxigen atmosferic pe care îl respirăm. Președintele francez a scris pe Twitter că „Pădurea tropicală Amazon - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre - a luat foc”.

Cum s-ar putea depăşi problema paradoxului pierderii informaţiei într-o gaură neagră

Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

La începutul anilor ’70 Stephen Hawking a descoperit că găurile negre pot emite radiații. Această radiație permite găurilor negre să piardă masă și, în cele din urmă, să se evapore complet. Acest proces pare să distrugă toate informațiile conținute în gaura neagră și, prin urmare, contrazice ceea ce știm despre legile naturii. Această contradicție este ceea ce numim „paradoxul pierderii informaţiei într-o gaură neagră".

După ce a descoperit această problemă în urmă cu 40 de ani, Hawking și-a petrecut tot restul vieții încercând să o rezolve. A murit în 2018, dar problema încă există și nu există nicio rezolvare la orizont.

Fosilă veche de 3,8 milioane de ani, din genul Australopithecus anamensis, descoperită în Etiopia

Fotografia arată un model de reconstrucție facială realizat pe baza unui craniu fosilizat al unui exemplar de Australopithecus anamensis. Specia este considerată un strămoș al lui Australopithecus afarensis, reprezentată de celebra „Lucy”, găsită în 1974. Cu o vechime de 3,8 milioane de ani, Australopithecus anamensis este cel mai vechi membru cunoscut al genului Australopitec, care au precedat genul Homo, din care face parte şi specia noastră, Homo sapiens (omul modern). (credit imagine: Matt Crow / Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland)

Populaţia rezidentă a României: 19,4 milioane (1 ianuarie 2019)

• România

Câte planete similare Pământului sunt în Calea Lactee?

Un studiu recent, care foloseşte date obţinute de Telescopul Spaţial Kepler, arată că în galaxia noastră ar putea exista circa 10 miliarde de planete asemănătoare cu a noastră, pe care să existe apă în stare lichidă.

Telescopul Kepler (retras din activitate de NASA în 2018)

Câte planete există în univers? La această întrebare încă nu avem un răspuns, ţinând cont că în univers există sute de miliarde de galaxii, unele mult mai mari, altele mult mai mici decât Calea Lactee. Recent însă un studiu efectuat de un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, publicat într-un articol în revista Astronomical Journal, arată că în galaxia noastră ar putea exista circa 10 miliarde de planete asemănătoare cu Pământul. Numărul total de planete ar fi mult mai mare, însă printre acestea, cele care au dimensiuni asemănătoare cu Terra şi se situează la o distanţă faţă de propria stea care să permită (dacă există) apei să fie în stare lichidă sunt cele câteva (poate 10) miliarde estimate de cercetătorii americani.

Unde a început viaţa pe Pământ? (video)

Pe tânăra planetă Pământ, cu miliarde de ani în urmă, compuși organici simpli au format structuri mai complexe care s-au putut dezvolta şi reproduce. Vorbim despre primele vieţuitoare pe Pământ, care sunt la originea miliardelor de specii care au locuit ulterior pe planeta noastră. La vremea respectivă, Pământul era aproape complet lipsit de ceea ce numim un mediu propice vieţii. Tânăra planetă a fost caracterizată de o activitate vulcanică intensă și o atmosferă ostilă vieţii.

Cum distrug găurile negre informaţia (paradoxul pierderii informaţiei) şi de ce reprezintă o problemă pentru fizică

Gaură neagră devorând o stea-partener

Pentru a înțelege problema pierderii informaţiei în găurile negre, mai întâi trebuie să cunoașteți matematica utilizată în abordarea acestui subiect de către teoriile fizicii. Vom continua însă fără matematică, explicând problema conceptual.

Aceste teorii au toate două ingrediente. În primul rând, există ceva numit "starea sistemului", care este o descriere completă sistemului pentru care doriți să puteţi face predicţii. Într-o teorie clasică, care nu este cuantificată, starea ar fi, de exemplu, pozițiile și viteza particulelor. Pentru a descrie starea sistemului într-o teorie cuantică, ați lua în calcul funcțiile de undă.

Ce s-ar întâmpla dacă, brusc, Soarele ar dispărea?

credit: scienceabc.com

Soarele este steaua cea mai apropiată de Pământ. Doar datorită Soarelui viaţa, așa cum o știm astăzi, există. Plantele transformă energia solară în energie chimică, acestea producând oxigen, fără de care nu am putea respira. Dar ce s-ar întâmpla dacă Soarele ar dispărea?

Pe scurt, imediat ce misterioasa dispariţie a Soarelui ar fi un fapt, nu am sesiza nimic pentru 8 minute. De ce 8 minute? Pentru că razele solare şi "influenţa gravitaţională" a Soarelui călătoresc cu viteza maximă în univers, viteza luminii. Cum Soarele se află la circa 149.600.000 km, dacă veţi face calculele veţi vedea că luminii îi ia un pic mai mult decât 8 minute pentru a ajunge pe Terra.

Ce s-ar întâmpla după cele 8 minute? Spaţiul din jurul Soarelui, acum curbat din cauza masei enormei a Soarelui (99,8% din masa întregului sistem solar) s-ar aplatiza, iar Terra şi-ar continua deplasarea în "linie dreaptă" (adică nu în orbita Soarelui, care... tocmai a dispărut) prin univers.

Mecanismul atmosferei lui Jupiter, explicat cu ajutorul undelor radio (telescopul ALMA)

Imagine Jupiter, obţinută cu ajutorul ALMA (unde radio)

Vârtejuri de nori, uriaşe benzi colorate, furtuni uriașe - descriu frumoasa și turbulenta atmosferă a planetei Jupiter. Dar ce se întâmplă sub norii pe care de regulă îi vedem în imaginile planetei? Ce provoacă numeroasele furtuni și erupții pe care le vedem pe „suprafața” planetei? Pentru a afla acest lucru, lumina vizibilă (radiaţia electromagnetică din spectrul vizibil) nu este suficientă. Trebuie să studiem Jupiter folosind undele radio.

Cum se comportă atomii la temperaturi de aproape zero absolut. Condensatul Bose-Einstein

Există patru stări de agregare naturale ale materiei: starea solidă, fluidă, de gaz şi plasma (particule cu energie cinetică extremă, prezente, de exemplu, în stele). O a cincea stare de agregare a materiei, care apare la temperaturi foarte scăzute, apropiate de temperatura limită, zero absolut, şi care s-ar putea să existe doar în laborator (nu şi în stare naturală) este condensatul Bose-Einstein.

O aplicaţie de mobil ar putea identifica tendinţele de sinucidere la adolescenţi

Conform unui studiu efectuat de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) în anul 2017, care a inclus 15 mii de liceeni din SUA, 7,4% dintre aceştia încercaseră să se sinucidă în ultimul an. Procentul este, desigur, uriaş, iar sinuciderea reprezintă a doua cauza a mortalităţii adolescenţilor în SUA.

Un aspect important observat de cercetători în ce priveşte tendinţele suicidare la adolescenţi este că acestea sunt trecătoare. Asta înseamnă că identificarea unui astfel de episod care s-ar putea să nu se mai repete - poate avea o importanţă extraordinară.

Dat fiind că adolescenţii petrec o bună parte a vieţii lor sociale pe telefonul mobil, o aplicaţie pentru mobil ar putea ajuta semnificativ în identificarea adolescenţilor care sunt pe punctul de a se sinucide, analizând: textul scris de aceştia, mesajele vocale şi expresiile faciale ale tinerilor.

Urme ale uneia dintre cele mai vechi stele din univers - găsite într-o altă stea

Evoluţia universului (reprezentare grafică)

În ciuda cunoștințelor pe care le avem despre formarea și evoluția universului, începuturile acestuia rămân destul de misterioase. Folosind cunoștințele noastre în fizică, putem face lumină asupra naturii primelor stele, chiar dacă suntem aproape siguri că asemenea stele au dispărut demult.

Acum, o nouă descoperire confirmă ceea ce oamenii de știință și-au imaginat despre universul timpuriu, dezvăluindu-ne informații despre acesta prin intermediul unei stele ce încă mai luminează.

Noua descoperire are ca subiect central o stea din propria noastră galaxie, Calea Lactee. Steaua se numește SMSS J160540.18-144323.1 (dar în acest articol o vom numi pur și simplu Bob). Bob se află la o distanță de aproximativ 35,000 de ani-lumină. Acesta păstrează urmele unui predecesor, o stea din primele generații de stele care avea o concentrație extrem de mică de metal și s-a format în primele etape ale Universului.

Verbul „a colapsa” nu există în limba română, dar ar trebui

Dacă obişnuiţi să citiţi articolele scientia.ro, cu siguranţă aţi întâlnit acest verb, „a colapsa”. Există o problemă: deşi îl folosim ori de câte ori este nevoie, conform dicţionarelor limbii române verbul „a colapsa” nu există! Şi ar trebui să existe!

• dificultati-limba-romana

Emoţiile negative au utilitatea lor. Iată în ce situaţii

Pacea sau liniștea Zen? E imposibilă. Creierul nu permite pacea minții pe termen lung. Cu antrenament îndelungat și metodic, unii oameni se pot descurca ceva mai ușor cu stările mentale. Dar asta-i tot. Nu există o realitate fizică pentru pacea Zen. Doar poezie.

Omenirea pare obsedată de fericire (printre altele). Fericirea a fost legată și de pacea minții, și de emoțiile pozitive. Dar o fi utilă această obsesie? Aduce ea beneficii? În acest articol voi întoarce pe dos fericirea. Voi chema în sprijinul meu doi inși instruiți și antrenați la un nivel de excelență în psihologie științifică, Todd Kashdan și Robert Biswas-Diener.

• emotii

Cum se transmit astăzi date la distanţe de sute de kilometri, folosind protocoale cuantice

Mecanica cuantică este utilizată în prezent pentru comunicații sigure, prin folosirea de protocoale cuantice care implică utilizarea de qubiţi și de „chei cuantice”. În viitor, se va  ajunge la un internet cuantic - cel puțin pentru transmiterea datelor sensibile, pentru care trebuie garantată securitatea.

Țări precum China sau Statele Unite au deja rețele de transmisie de date care folosesc protocoale cuantice pentru a asigura securitatea datelor transmise. În China, de exemplu, datele sunt transmise între Beijing și Shanghai, deci pe o distanță de 2.032 km, printr-o rețea care utilizează o cheie cuantică pentru criptarea și decriptarea datelor - așa-numita QCD (Quantum Key Distribution). În Statele Unite, Quantum Xchange folosește un protocol similar pentru a transmite date pe o distanță de aproximativ 800 km printr-un cablu optic. Prima parte a acestui cablu transmite date între Manhattan și New Jersey - între centrele de date ale unor mari bănci.

Spectaculosul ciclu de viaţă al unui fluture (video)

Fluturele ochi de păun

Fluturele este o insectă din ordinul Lepidoptera. Ca toate Lepidopterele, fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de viață neobișnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă și o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate. Diversele modele formate pe aripile colorate și zborul lor grațios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular. Iată mai jos o explicaţie însoţită de imagini a ciclului de viaţă al fluturilor.

De ce pneumonia este încă o boală letală

Bacteria Streptococcus pneumoniae, o cauză comună a pneumoniei. Imagine realizată cu un microscop electronic

Macrofage, citokine, celule T - sistemul imunitar are un întreg arsenal de moduri de a lupta împotriva unei infecții. Dar când vine vorba de unele boli, modul în care organismul se apără poate avea consecințe nedorite. În cazul pneumoniei, răspunsul sistemului imunitar poate fi letal.

Pneumonia nu se referă doar la un singur virus sau o singură bacterie. Este o afecțiune care poate fi cauzată de o serie de bacterii, virusuri sau chiar fungi, cea mai frecventă cauză fiind bacteria Streptococcus pneumoniae, cunoscută și sub denumirea de pneumococ, la care ne vom referi în acest articol.

James Clerk Maxwell a descoperit că lumina este formată din unde electromagnetice

Reprezentare grafică a modului de transmitere în spaţiu a undelor electromagnetice

James Clerk Maxwell a fost primul care a elaborat principiul inducției (inclusiv relațiile numerice și geometrice detaliate, pe care nu le vom prezenta aici). Legenda spune că, într-o noapte înstelată, el și-a dat seama pentru prima dată de cea mai importantă implicație a ecuațiilor sale: lumina este o undă electromagnetică, o ondulaţie care se răspândește în spaţiu, pornind de la o perturbare în câmpurile electric și magnetic. Apoi Maxwell a ieşit la plimbare cu soția sa, căreia i-a spus că este singura persoană din lume, cu excepţia lui, care știa cu adevărat ce este lumina stelelor.

Copenhaga va atinge neutralitatea carbonică până în 2025. Cum face asta?

Imagine Copenhaga

Capitala Danemarcei are planuri pentru a atinge neutralitatea carbonică în șase ani, ceea ce ar însemna că Copenhaga ar fi primul oraş din lume care face asta. Și-au propus asta acum șase ani, iar în timpul trecut danezii nu au stat degeaba, dimpotrivă. Astăzi, dacă ai pierdut metroul, până să-ți pară rău, un alt tren sosește în stație (sistemul de trenuri este automatizat, trenurile sosind la 2 minute).

Un vaccin împotriva clamidiozei pare a fi aproape, după ce faza I a unui studiu clinic a arătat rezultate excelente

Bacterii Chlamydia trachomatis (în maro)

În urmă cu câteva zile am publicat o ştire despre rezultatele excelente în testarea unor noi tratamente împotriva Ebola, o boală cumplită care a făcut ravagii în câteva zone din Africa. Noi ştiri interesante vin din domeniul medical: un studiu pe oameni, în faza I, a arătat că un nou vaccin împotriva clamidiozei este sigur și declanșează un răspuns imunitar împotriva bacteriilor care provoacă boala.

Clamidioza este o boală cauzată de infectarea cu bacteria Chlamydia trachomatis, care este o specie de bacterie din genul Chlamydia. Chlamydia trachomatis este bacteria cea mai transmisă prin contact sexual neprotejat. În prezent sunt circa 131 de milioane de noi infecții cu bacteria cauzatoare a clamidiozei în fiecare an în întreaga lume. Chlamydia trachomatis este o bacterie ce are caracteristici specifice atât bacteriilor, cât și virusurilor. Nu poate fi multiplicată în medii artificiale de cultură, întrucât este dependentă de energia celulelor-gazdă.