Problemă matematică: triunghiul magic
Vă invit să rezolvăm împreună această problemă, găsită într-un manual de clasa a V-a, intitulată "Triunghiul magic":
"Aşezaţi numerele 1, 2, 3 ,4, 5 şi 6 în cerculeţele de pe laturile triunghiului de mai jos, în aşa fel încât pe fiecare latură a triunghiului să fie aceeaşi sumă."
Dieta mediteraneană şi bolile de inimă
Respectarea unei diete mediteraneene care conţine ulei de măsline şi nuci te poate ajuta să ai o inimă mai sănătoasă. Iată ce a descoperit o echipă de cercetători în urma unui studiu randomizat incluzând aproape 7500 de spanioli ce prezentau risc de boli cardiace.
Influenţează civilizaţia inteligenţa umană?
Un studiu efectuat de un genetician de la Universitatea Stanford susţine că noi suntem mai puţin inteligenţi decât erau strămoşii noştri acum 2000 de ani. O societate mai sigură şi relativa bunăstare au oprit într-o oarecare măsură evoluţia naturală a inteligenţei.
Ion Ionescu
Ion Ionescu (Stoienoaia, 22.11.1870 – Bucureşti, 17.09.1946) a fost un inginer român de renume. A fost profesor la Şcoala naţională de poduri şi şosele; a fost membru corespondent al Academiei Române şi membru ales la Mathematical Society (Anglia).
David Hilbert
HILBERT, DAVID (Königsberg, 23.01.1862 – Göttingen, 13.09.1943) a fost un matematician german. La 22 de ani a susţinut teza de doctor în matematică şi peste doi ani a fost confirmat docent la Universitatea din Königsberg; a predat la Politehnica din Zürich şi (începând cu 1895) la Universitatea din Göttingen. I s-au conferit numeroase distincţii şi premii; a fost membru al mai multor academii.
Heron
HERON (din Alexandria: sec. 1 î.e.n.) a fost un matematician şi enciclopedist grec. Despre viaţa acestui distins cărturar şi inventator nu se ştie nimic, în pofida faptului că numele său este legat de istoria învăţământului – înfiinţând, pentru prima dată în lume, o şcoală – politehnica - la Alexandria, unde a activat neîntrerupt ca conducător şi profesor.
Metoda Gauss pv numerele consecutive
Cum credeţi că putem calcula: 1+2+3+...+9+10=? Poate că pare uşor să aflăm rezultatul, adunând număr cu număr, dar ce facem în cazul unor alte serii, mai complicate, ca: 5+6+7+8+...+54+55=? ori 10+11+12+13+...+59+60=?
Tulburarea bipolară (depresia maniacală)
Mania şi depresia alternează în această tulburare cunoscută odată sub numele de depresie maniacală. Psihologii o numesc acum tulburare bipolară (cu două feţe). Tratamentele biologice pentru manie şi tulburarea bipolară sunt, de obicei, destul de eficiente.
Mania
Mania, opusul depresiei, este caracterizată printr-o activitate frenetică şi prin proiectarea multor activităţi. Deşi unele persoane care se confruntă cu un episod maniacal pot fi uneori euforice (cu o bună dispoziţie exagerată) acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.
Depresia
Tulburările afective sunt dereglări ale stării de spirit. Depresia este tipul cel mai comun. În forma sa cea mai severă, depresia este paralizantă. Simptomele tipice sunt lipsa de speranţă, incapacitatea de a avea iniţiativă şi "emoţiile de gheaţă".
Soluţii originale din obiecte şi idei vechi
Psihologii numesc fixitate funcţională o situaţie obişnuită de blocaj al creativităţii. Un exemplu este momentul în care ne gândim la un obiect sau la o idee şi rămânem înţepeniţi într-o rutină. Cum spune o veche zicală: dacă ai un ciocan în mână, totul seamănă cu un cui.
Banii şi interesul pentru hobbyuri
Crezi că nişte bani te-ar face să fii mai interesat de hobbyurile tale? Mai gândeşte-te o dată. Efectul suprajustificării spune că, dacă plăteşti pe cineva ca să îndeplinească o sarcină care îi face plăcere, cu siguranţă îl vei determina să renunţe la ea.
William Rowan Hamilton
Hamilton, William Rowan (Dublin, 4.08.1805 - Dunsink, 02.09.1865) a fost un matematician şi mecanician irlandez. Prima sa instruire a primit-o în familie şi prin studiul personal (fără a urma vreo şcoală înainte de a studia la universitate).
Hermann Grassmann
GRASSMANN, HERMANN GÜNTHER (Stettin: 15.04.1809 – 26.09.1877) a fost un matematician şi filolog german. A fost un profesor de matematică erudit la gimnaziul din localitatea natală (cu toate cererile sale repetate, n-a putut obţine un post la Universitate, ba i s-a refuzat şi dorinţa de a fi profesor la liceul din Stettin, deşi postul rămăsese vacant după moartea tatălui său).
Sophie Germain
GERMAIN, SOPHIE (Paris: 01.04.1776-18.07.1831) a fost o matematiciană de origine franceză. S-a instruit singură; e foarte sugestivă şi emoționantă împrejurarea relevării talentului ei matematic: pe când era de 13 ani, citind în Historie des mathématiqes (1758) a lui J.E. Montucla (1725-1799) episodul morţii lui Arhimede (sec.3 î.e.n.), a fost într-atât de impresionată, că zile de-a rândul s-a întrebat cum o fi acea ştiinţă care te poate capta aşa încât să uiţi totul, chiar şi ameninţarea cu moartea?!
Carl Friedrich Johann Gauss
Gauss, Carl Friedrich Johann (Braunschweig, 30.04.1777 – Göttingen, 23.02.1855) a fost matematician şi astronom german. A fost, timp de 20 de ani, director al Observatorului astronomic din Göttingen şi apoi profesor la universitatea din acelaşi oraş.
Galileo Galilei

Galilei, Galileo (Pisa, 15.02.1564 – Arcetri-Firenze, 08.01.1642) a fost un mecanician, fizician şi astronom italian. Galileo s-a instruit la şcolile din Pisa şi Florenţa. Acesta a studiat la Universitatea din Pisa medicina, filozofia şi, independent, matematica.
Leonardo Pisano Fibonacci
Fibonacci, Leonardo Pisano (Pisa, c. 1170 -c. 1240) a fost un matematician italian. În opera sa fundamentală, Liber abaci (1202), sistematizează un număr imens de informaţii din întreaga moştenire a antichităţii, la care asociază probleme şi metode proprii.
Pierre Fermat
Fermat, Pierre (Beaumont de Lomagne, 17.08.1601 – Castres-Toulouse, 12.01.1665) a fost un matematician şi magistrat francez. Fermat a studiat dreptul la Tolouse; a fost consilier al Parlamentului – funcţie pe care a deţinut-o timp de 28 de ani.
Se poate schimba personalitatea umană?
Timp de mai mulţi ani, psihologii au dat acelaşi răspuns pe care îl dă orice pesimist: nu, personalitatea oamenilor nu se schimbă. În ultimii 15 ani au apărut şi alte opinii. Este posibil oare ca una dintre cele mai vechi întrebări despre personalitate să-şi fi găsit în sfârşit răspunsul?
Circuite celulare cu memorie genetică
Inginerii MIT au creat circuite genetice în celule bacteriene, care nu numai că îndeplinesc funcţii logice, dar îşi amintesc, de asemenea, şi rezultatele, care sunt codificate în ADN-ul celulei şi transmise mai departe pentru zeci de generaţii.
