Prima teleportare cuantică între două microcipuri

Un nou record în tehnologia cuantică a fost realizat de către o echipă de cercetători de la Universitatea din Bristol şi de la Universitatea Tehnică din Danemarca, care a reuşit pentru prima dată să teleporteze informaţie cuantică între două procesoare separate, neconectate din punct de vedere fizic.

Tehnologiile care folosesc proprietăţile fascinante şi bizare ale mecanicii cuantice au cunoscut progrese remarcabile în ultimii ani. Aceste tehnologii, de la calculatoarele cuantice la comunicarea cuantică, vor schimba modul în care comunicăm şi vor amplifica foarte mult capacitatea de calcul. Fenomene cuantice precum superpoziția cuantică şi inseparabilitatea cuantică stau la baza acestor noi tehnologii, la care se lucrează în diverse laboratoare în lumea întreagă, implicând sisteme fizice extrem de diferite între ele: de la sisteme de ioni, la sisteme care folosesc optica cuantică și circuite superconductoare.

Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2019

În aprilie 2020 se vor împlini 12 ani de când am scris primul articol pe Scientia (Cum funcționează spectrul electromagnetic). În toată această perioadă am publicat circa 7.700 de articole. În 2019 am publicat 435 de articole și am avut o audiență de circa 2,5 milioane de utilizatori unici. Iată cele mai citite 20 articole, publicate în anul 2019 pe scientia.ro. Plus o serie de articole ce credem că merită citite.

• cele-mai-bune-articole

Pe Terra celebrăm fiecare mișcare de revoluție completă în jurul stelei din centrul sistemului nostru solar. Iată ce se întâmplă în univers într-un an

Clic dreapta - View image (pentru o rezoluţie superioară)

Aceste coloane de gaz pe care le puteţi vedea în imaginea NASA din 2014 se află în centrul Nebuloasei Vulturul (o nebuloasă este un uriaș nor de gaz interstelar și silicați în formă de praf interstelar), care este situată într-unul dintre braţele Căii Lactee, la circa 7 mii de ani-lumină de noi. În Nebuloasa Vulturul au loc procese de formare de stele noi, acesta fiind şi motivul pentru care imaginea a primit denumirea de "Coloanele creaţiei" (eng. The Pillars of Creation).Fotografia a fost creată pe baza a trei imagini originale: una pe baza luminii emise de oxigen (albastrul din imagine), una pe baza luminii emise de hidrogen (verde) şi una pe baza luminii emise de sulf (roşu).

Tocmai ce am celebrat trecerea unui nou an. Cu alte cuvinte, parcurgerea unei curse complete a planetei noastre, Terra, în jurul stelei din mijlocul sistemului nostru solar. Desigur, fiecare planetă are propria sa mișcare de revoluție, așadar „anul” pe alte planete are altă durată. Iată ce se întâmplă în univers într-un an pământean.

Umanitatea trimite trei noi roboți pe Marte în 2020 în încercarea de a identifica viață [video]

Roboții NASA: Curiosity (stânga) și Mars 2020

Agențiile spațiale din SUA, Europa, Rusia și China lansează roboți spațiali pe Marte anul viitor. Trei roboți diferiți vor fi lansați pe Marte în vara anului 2020: roverul Mars 2020 al NASA, Rosalind Franklin (misiune comună a Europei (Agenția Spațială Europeană) și Rusiei (Roscosmos)) și Huoxing-1 al Chinei.

De ce știința nu poate fi popularizată de jurnaliști fără cultură științifică

De ce nu vom ști niciodată dacă avem liber-arbitru (JID-005)

Suntem într-un magazin, în fața unui raft cu cămăși. Evaluăm două cămăși cu nuanțe diferite de albastru. O alegem, după o analiză de câteva secunde / minute, pe cea mai deschisă la culoare? Cum am luat această decizie? Ce factori sunt implicați în luarea deciziei? Ce înseamnă că „eu” am luat această decizie? Este adevărat că noi, oamenii, avem capacitatea de a lua decizii în mod complet independent, că avem, așadar, liber-arbitru? Așa pare, dar pe măsură ce începem să analizăm ce înseamnă, în fapt, luarea unei decizii, ajungem repede la limitele cunoașterii umane. Sau, și mai probabil, la limitele biologice ale posibilității noastre de a cunoaște natura. Credem că problema liberului-arbitru este de nerezolvat, oricât ar progresa cunoașterea umană.

• liber-arbitru
• jurnal-de-idei-diverse

Ce înseamnă „etnobotanic”?

Recent, un partid a propus modificarea legislației, iar după reușită clamează: „Proiectul care incriminează produsele etnobotanice și salvează viețile tinerilor a fost adoptat”. Fără îndoiala, inițiativa legislativă este binevenită, dar la ce se referă sintagma: „produs etnobotanic”?

• dificultati-limba-romana

Principiul incertitudinii al lui Heisenberg

Principiul incertitudinii al lui Heisenberg reprezintă una dintre ideile fizicii cuantice care intră în cultura de masă. Principiul spune că nu putem ști niciodată cu precizie atât poziția, cât și impulsul unui obiect - și servește ca metaforă universală, de la critica literară la comentariile sportive.

Incertitudinea e des explicată ca un rezultat al măsurătorilor, prin măsurarea poziției unui obiect schimbându-i viteza sau viceversa. Cauza reală e însă mult mai profundă și mai uluitoare. Principiul incertitudinii există deoarece totul în univers se comportă simultan atât ca particulă, cât și ca undă. În mecanica cuantică, poziția exactă și impulsul unui obiect - nu au înțeles.

Iluzie optică: care masă este mai lungă?

Recent am scris un articol despre cum creierul structurează informațiile despre obiecte, astfel că două pătrate identifice par că ar avea nuanțe evident diferite. Priviți cele două mese din imaginea de mai sus.

Care masă este mai lungă? Indiferent cum ați privi și indiferent de cât de mult ați privi imaginea, masa din partea stângă vă va părea, în mod evident, mai lungă. Uimitor este că nu este! În fapt are exact aceeași lungime ca cea din dreapta!

• iluzie-optica

Pot exista universuri independente în găurile negre?

Gaură neagră devorând o stea-partener

Nu știm prea multe despre găurile negre. De fapt, oricare ar fi complexitatea lor reală, găurile negre par a fi corpuri cu număr mic de caracteristici: masă, sarcină și spin. Ar putea fi găurile negre universuri în sine? Ar putea fi apariția unei găuri negre un nou Big Bang, nașterea unui nou univers? Ar putea fi universul nostru interiorul unei găuri negre?

De ce ne simțim slăbiți, obosiți și fără poftă de mâncare când suntem bolnavi?

Știi cum e să fii bolnav: te simți obosit, poate puțin deprimat, ți se face foame mai rar, ți se face greață mai ușor și poate ești mai sensibil la durere și frig.

Faptul că boala vine cu un set distinct de trăsături psihologice și comportamentale nu este o descoperire nouă. În terminologia medicală, simptomul de indispoziție poate cuprinde unele dintre sentimentele care vin cu boala. Comportamentaliștii și neuroimunologii folosesc termenul de comportament de boală pentru a descrie schimbările de comportament ce pot fi observate în timpul bolii.

Furnizorii de servicii medicale tratează adesea aceste simptome ca fiind puțin mai mult decât efectele secundare enervante ale unei boli infecțioase, dar, după cum se dovedește, aceste schimbări pot face de fapt parte din modul în care combatem infecția.

Cum se scrie corect: „raze/radiații gama” ori „raze/radiații gamma”?

Agerpres este una dintre puținele publicații care scrie despre știință cu ceva înțelegere a domeniului. De aceea am și introdus agenția de presă în topul pe care l-am creat în urmă cu ceva luni privind cele mai bune publicații de știință în limba română.

• dificultati-limba-romana

Joc logic: ce ocupație are Daniel?

Daniel este un individ rușinos și retras, săritor atunci când este cazul, dar care nu manifestă un interes deosebit în a interacționa cu alți oameni ori în a fi prezent în activități de socializare. Daniel arată, prin modul de a fi, o nevoie pentru ordine și structură în viața sa, precum și o pasiune pentru detalii.

• joc-logic

Joc logic: concursul țestoaselor

Trei țestoase, A, B și C, sunt gata de o competiție. Fiecare se deplasează cu o viteză diferită, într-o cursă de 1000 m.

Dacă țestoasa A îi acordă un avans de 50 m țestoasei B, cele două vor trece linia de final a cursei de 1000 m în exact același moment.

Dacă țestoasa A îi acordă un avans de 69 m țestoasei C, cele două vor trece linia de final a cursei în exact același moment.

• joc-logic

Unde se află apa de pe Terra? Cât din apa de pe Pământ este apă dulce?

În imagine, toată apa de Terra, într-o sferă, pe fundalul planetei noastre

În jur de 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu apă, oceanele deţinând circa 96,5% din toată apa planetei. Dar apa este de găsit şi în fluvii, râuri şi lacuri, în gheţari, zăpada de la poli ori de pe timpul iernii, în straturile acvifere ale scoarţei terestre, în vaporii din atmosferă, în organismele vii, ca tine ori o bacterie. Trebuie spus că, aşa mică cum pare, sfera cu toată apa de pe Terra are un diametru de circa 1.385 kilometri.

Iată câteva date despre apa de pe Terra:

Prima „fotografie” a unei găuri negre: cea mai importantă realizare din știință în anul 2019 [video]

Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Într-un adevărat tur de forță, astronomii au combinat măsurători efectuate cu zeci de radiotelescoape operate de opt observatoare din toată lumea pentru a genera prima imagine a unei găuri negre, o realizare tehnică de excepție, care dă formă și vizibilitate unui fenomen ce, prin definiție, nu este vizibil (o gaură neagră nu reflectă nimic, dat fiind că și lumina este atrasă ireversibil către centrul acesteia). Imaginea surprinde o gaură neagră situată la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Prestigioasa revistă de știință Science cataloghează acest rezultat ca fiind principala realizare științifică a anului 2019.

Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei noastre, ar putea avea o „soră” mai mică

Reprezentare grafică a unui sistem binar de găuri negre. credit: NASA / ESA / G. Bacon, STScI.

Un grup de cercetători care studiază modul în care se comportă stelele situate în regiunea centrală a galaxiei noastre susţine că a descoperit dovezi conform cărora Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei Calea Lactee, ar avea o soră mai mică, o gaură neagră cu masa de „doar” 100.000 de ori cea a Soarelui.

Sunetul are nevoie de aer pentru a se propaga. Iată demonstrația [video]

Undele sonore iau naştere în urma vibraţiilor de natură mecanică. De obicei sunetul are la bază un obiect care vibrează şi transmite acest fenomen şi mediului înconjurător. Vibraţiile respective antrenează moleculele de aer din preajmă, creând zone de compresie în care moleculele se aglomerează şi zone de rarefiere unde, dimpotrivă, moleculele de aer se depărtează unele de altele (fenomen denumit în fizică rarefacţie). Undele sonore se propagă aşadar sub forma unor variaţii continue ale presiunii aerului.

Șase progrese uimitoare ale astronomiei din ultimii 10 ani [video]

În imagine: suprafața cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko

Știința și tehnologia progresează în pas accelerat. Deși omul nu a pășit încă pe altă planetă (doar pe Lună, satelitul Terrei), mașinile produse de acesta au fost ori sunt prezente pe mai multe corpuri cerești (Lună, planeta Marte). Echipamentele din ce în ce mai performante de cercetare a spațiului, însoțite de o consolidare a aparatului teoretic, permit sondarea misterelor cosmosului și progrese remarcabile în ce privește înțelegerea evoluției universului. Iată, în acest articol, șase evenimente remarcabile din istoria recentă a cosmologiei.

Ce înseamnă să fii un lider eficace?

Probabil că încă mai sunt unii care cred că șefii intransigenți și izolați (care rareori interacționează cu angajații) sunt prototipul șefului. Odată cu noile generații așteptările se schimbă, imaginea șefului a suferit și ea modificări, iar comportamentul șefilor afectează organizația (comportamentul angajaților și eficiența organizației), fie că este de stat ori privată. Iată, în continuare, o serie de informații despre ceea ce înseamnă a fi un șef bun sau rău și modul în care comportamentul șefilor afectează, în bine sau în rău, organizația.