Probabil că încă mai sunt unii care cred că șefii intransigenți și izolați (care rareori interacționează cu angajații) sunt prototipul șefului. Odată cu noile generații așteptările se schimbă, imaginea șefului a suferit și ea modificări, iar comportamentul șefilor afectează organizația (comportamentul angajaților și eficiența organizației), fie că este de stat ori privată. Iată, în continuare, o serie de informații despre ceea ce înseamnă a fi un șef bun sau rău și modul în care comportamentul șefilor afectează, în bine sau în rău, organizația.
94% dintre cei cu șefi buni se simt pasionați de ceea ce fac la serviciu, ceea ce înseamnă că există o legătură directă între implicarea în activitățile de serviciu și șefii avuți.
70% dintre angajați spun că șeful lor este bun sau grozav. Pe de altă parte 2 din 3 angajați și-au schimbat slujba ori plănuiesc să o facă, din cauza șefilor. Luați global, doar 18% dintre cei care plănuiesc să-și schimbe locul de muncă cred că în prezent au șefi în regulă, pe când 77% cred că actualii șefi sunt sub așteptări.
Cum sunt șefii buni / răi?
Angajații cred că un șef bun este: onest, care oferă sprijin, de încredere, respectuos și comunicativ.
Un șef rău, în schimb, este: egoist, leneș, nepoliticos, arogant, care nu prezintă încredere.
58% dintre angajați ar alege un șef grozav, un adevărat lider, chiar dacă ar pierde la salariu. Dar ce înseamnă un șef grozav?
Iată care sunt calitățile unui adevărat lider:
1. Un scop clar: o viziune cu privire la ce urmează este primul pas pentru a putea conduce în mod eficient.
2. Pasiune contagioasă: entuziasmul liderului îi motivează pe angajați și-i ajută să înțeleagă mai bine rolul pe care-l au în organizația și în îndeplinirea viziunii existente.
3. Auto-responsabilizare: oferirea unui exemplu în ce privește implicarea în muncă și în calitatea muncii.
4. Implicare flexibilă: urmărește cu fermitate atingerea obiectivelor organizației, dar fii flexibil în ce privește calea de urmat, fii dispus la schimbări ale abordării, în funcție de context.
5. Abordare pe termen lung sustenabilă: succesele pe termen scurt sunt importante, dar abordarea de ansamblu trebuie să aibă în vedere o perioadă lungă.
6. Dublă focalizare: imaginea de ansamblu și obiectivele pe termen lung sunt importante, dar pașii intermediari, modul în care viziunea pe termen lung se implementează, sunt esențiale.
Cum să devii un lider mai bun
1. Fii generalist: angajează oameni mai pregătiți decât tine pe anumite domenii și asigură-te că angajații actuali își îmbunătățesc constant pregătirea personală.
2. Acordă o atenție deosebită relațiilor din colectiv: o echipă solidă este soluția pentru multe probleme ale organizației.
3. Nu face totul de unul singur: lasă membrii echipei să-și pună în valoare calitățile.
4. Cunoaște-ți angajații: întreabă despre viața lor din afara serviciului.
5. Ajută-i pe angajați atunci când poți. Îți vor întoarce favorul.
6. Rămâi pozitiv: reacțiile emoționale la probleme îți subminează autoritatea.
7. Recunoaște realizările: laudele ajută la menținerea implicării în muncă.
8. Oferă feedback.
9. Fii coerent: stabilește obiective și urmărește atingerea acestora.
10. Planifică: stabilește o direcție clară și arată cum se pot atinge obiectivele.
11. Fii informat cu evoluțiile, dar oferă spațiu de manevră și sentimentul de independență angajaților.
12. Când ceva merge greșit, identifică motivul și caută rezolvarea.
13. Oferă credit celor care merită.
14. Sporește încrederea angajaților prin creditarea cum se cuvine a succeselor organizației.
15. Atunci când sunt eșecuri, rezolvă problema, dar revino apoi la identificarea cauzelor; creează un plan pentru evitarea repetării eșecului.
Sursa: VisualCapitalist