Sceptici în dialog (5)

Echipa Sceptici în România dezbate şi în acest episod o serie de subiecte interesante, dintre care le menţionăm pe următoarele: proiectul sceptici pe Wikipedia, "aniversarea" unor preziceri infirmate din cartea "Efectul Jupiter", atacuri împotriva albinoşilor în Tanzania etc.

Sceptici în dialog (4)

O nouă discuţie sceptică despre lumea în care trăim... Aflaţi de la membrii echipei Sceptici în România despre unul din creatorii tehnicii NLP, despre o tulburare alimentară numită Pica, despre un film documentar care respinge teoriile despre extratereştrii antici, etc.

Marcel Proust şi amintirile involuntare

Psihologul şi romancierul C. Fernyhough îl numeşte unul dintre pasajele celebre din literatura modernă – scena în care naratorul romanului "În căutarea timpului pierdut" bea un ceai conţinând bucăţele de brioşă şi este năpădit de amintiri din copilărie.

Record:cel mai mare număr prim cunoscut

Curtis Cooper, un profesor de matematică şi ştiinţa calculatoarelor de la Univ. of Central Missouri, a descoperit cel mai mare număr prim de până acum, acesta fiind (2^57.885.161 - 1). Are 17 milioane de cifre şi este un număr prim Mersenne.

Dispariţia porumbeilor călători, elucidată

Porumbeii călători sunt de obicei navigatori extrem de eficienţi, însă, în cazuri rare, lucrurile merg extrem de prost. Astfel de situaţii au fost observate de mai multă vreme, dar până de curând nu fusese găsită o explicaţie mulţumitoare a fenomenului.

Tulburările factice (suprasimularea)

Uneori, profesioniştii din domeniul sănătăţii mintale sunt escrocaţi şi înşelaţi de către pacienţi. O secţiune din Axa 1 a DSM-IV este dedicată unor astfel de tulburări. Citiţi în cele ce urmează despre tulburările factice şi sindromul Munchausen.

Tulburările de depersonalizare

O persoană care suferă de tulburarea disociativă numită tulburare de depersonalizare se simte ireală sau ruptă de mediu, ca şi cum el sau ea s-ar fi schimbat într-un mod fundamental şi misterios, devenind o altă persoană sau trăind într-un vis.

Tulburarea disociativă de identitate

Starea disociativă cea mai dramatică şi neobişnuită este tulburarea de personalitate multiplă (MPD), care a fost redenumită tulburarea de identitate disociativă (TID) în ediţia a IV-a a manualului DSM. Detalii despre acest tip de tulburare, în cele ce urmează.

Tulburările disociative

Stările disociative implică o disociere sau ruptură a conştiinţei între mintea conştientă normală şi alte procese de gândire. Stările disociative variază de la uşoară până la extremă, de la perturbarea normală la cea profundă. Câteva detalii despre tulburările disociative...

Tulburările somatoforme

Axa 1 a DSM-IV include o categorie numită tulburări somatoforme. O tulburare somatoformă este o problemă psihologică care ia o formă fizică. Vom lua în considerare cinci tipuri de tulburări somatoforme: de somatizare, de conversie, de durere, ipohondria şi TCD.

Marea iluzie a sinelui

Când te trezești dimineața, devii conștient treptat de foșnetul cearşafului, simți textura lui și priveşti lumina cu ochii pe jumătate închişi. O parte a sinelui tău s-a recompus: în primul rând persoana ce observă realitatea, care locuieşte într-un corp uman.

Alcoolul, alături de noi de peste 10 milenii

Chiar dacă nu te numeri printre cei care consumă băuturi alcoolice, nu poţi nega că oamenilor, ca specie, le place să bea. Noi consumăm vin, bere, cidru, băuturi spirtoase... în fapt, produsul fermentat a aproape orice poate fi transformat în alcool.

Bosonul Higgs, confirmat de particula W

Purtătorii de cuvânt de la cele două mari detectoare care vânează particula Higgs au confirmat faptul că particula descoperită în iulie 2012 este un boson Higgs. Misteriosul boson descoperit la Geneva în iulie 2012 şi-a câştigat statutul de boson Higgs graţie particulei W.

Când începe primăvara astronomică?

Pe 20 martie 2013 la ora 13:02 am spus adio iernii şi bine ai venit primăverii. Cel puţin din punct de vedere astronomic. Dar care este regula care stabileşte când începe de fapt primăvara? Ce reprezintă echinocţiul de primăvară din punct de vedere astronomic?

Creierul uman. Ce este conştiinţa?

Creierul nostru face încontinuu conexiuni între fiecare părticică de informaţie pe care o acumulează prin intermediul simţurilor. Să fie acesta mecanismul prin care devenim conştienţi de ceea ce vedem? În continuare, despre o încercare promiţătoare de a defini conştiinţa.

• constiinta

Creierul uman. Lupta pentru prim-plan (4)

Atunci când mintea îţi sare de la un gând la altul, procesul ar putea fi asemuit unei lupte între zeci de senzaţii şi idei pentru atenţia ta. În fapt, această descriere este foarte apropiată de realitate. În continuare, despre competiţia dintre diversele reţele neuronale ale creierului.

Creierul uman. Abilităţi statistice (3)

Exagerând puţin, am putea afirma despre creierul uman că este maşina noastră personală de făcut predicţii. Globul de cristal al creierului constă dintr-un amestec de abilităţi statistice foarte abile combinate cu o tehnică specială de minimizare a surprizelor.

De ce supraevaluăm bunurile proprii

Se întâmplă un lucru ciudat  în mintea noastră atunci când cumpărăm ceva. Indiferent de ceea ce este - o pereche de blugi, o maşină sau chiar o casă, în momentul când un obiect devine proprietatea noastră, acesta suferă o transformare.

Pinguinii ne învaţă să mergem pe gheaţă

Mersul legănat al pinguinului este o tehnică veche şi adesea citată ca fiind una dintre tehnicile cunoscute de evitare a rănirii grave în timpul deplasării pe gheaţă. Este de reţinut şi faptul că deplasarea asemeni unui pinguin poate fi foarte obositoare.

De ce apare febra musculară?

Poate că cel mai important aspect privind succesul în cadrul unui eveniment sportiv este cât de mult pot să lucreze muşchii. Dar o activitate fizică intensă este adesea însoţită de aşa-numita febră musculară. În cele ce urmează vom încerca să explicăm ce este aceasta şi de ce apare.